1. Şi s-a întâmplat, când Sanbalat şi Tobia şi Gheşem arabul, şi ceilalţi duşmani ai noştri au auzit că eu construisem zidul şi că nu mai era spărtură rămasă în el (deşi în acel timp nu pusesem uşile la porţi),
2. Că Sanbalat şi Gheşem au trimis la mine, spunând: Vino, să ne întâlnim împreună în unul din satele din câmpia Ono. Dar ei gândeau să îmi facă ticăloşie.
3. Şi le-am trimis mesageri, spunând: Eu fac o lucrare mare astfel încât nu pot să cobor; de ce să înceteze lucrarea, în timp ce o părăsesc şi cobor la voi?
4. Totuşi ei au trimis la mine de patru ori în felul acesta; şi eu le-am răspuns în acelaşi fel.
5. Atunci a trimis Sanbalat pe servitorul său la mine, în felul acesta a cincea oară cu o scrisoare deschisă în mâna sa;
6. În care era scris: Se aude printre păgâni, şi Gaşmu spune aceasta, că tu şi iudeii gândiţi să vă răzvrătiţi; din care cauză tu construieşti zidul; ca tu să fii împăratul lor, conform acestor cuvinte.
7. Şi tu de asemenea ai rânduit profeţi să predice despre tine la Ierusalim, spunând: Este un împărat în Iuda; şi acum se va face cunoscut împăratului conform acestor cuvinte. Vino de aceea acum şi să ne sfătuim împreună.
8. Atunci am trimis la el, spunând: Nu sunt făcute astfel de lucruri precum spui, ci tu le inventezi din inima ta.
9. Pentru că toţi ne-au înfricoşat, spunând: Mâinile lor vor fi slăbite de la lucrare şi aceasta nu se va face. De aceea acum, O Dumnezeule, întăreşte mâinile mele.
10. După aceasta eu am mers la casa lui Şemaia, fiul lui Delaia, fiul lui Mehetabeel, care era închis; şi el a spus: Să ne întâlnim în casa lui Dumnezeu, înăuntrul templului, şi să închidem uşile templului, pentru că ei vor veni să te ucidă: da, noaptea vor veni ei să te ucidă.
11. Şi eu am spus: Ar trebui un astfel de om ca mine să fugă? Şi cine, fiind precum sunt eu, ar intra în templu pentru a-şi salva viaţa? Nu voi intra.
12. Şi, iată, am priceput că Dumnezeu nu îl trimisese; ci că el a vestit această profeţie împotriva mea; fiindcă Tobia şi Sanbalat îl angajaseră.