17. Încoronaţii tăi sunt ca lăcustele şi căpeteniile tale precum cosaşii mari, care se aşază pe îngrădituri în ziua rece, dar când soarele răsare ei zboară şi nu se cunoaşte locul unde sunt.
18. Păstorii tăi dormitează, împărat al Asiriei; nobilii tăi vor locui în ţărână; poporul tău este împrăştiat pe munţi şi nimeni nu îi adună.
19. Nu este vindecare pentru vânătaia ta; rana ta este apăsătoare; toţi care aud faima ta vor bate din palme asupra ta, căci peste cine nu a trecut stricăciunea ta neîncetat?