1. Vai mie! Pentru că sunt ca după adunatul fructelor de vară, precum strugurii culeşi pe urma recoltei; nu este niciun ciorchine de mâncat, sufletul meu a dorit întâiul rod copt al fructelor.
2. Omul bun a pierit de pe pământ; nu este niciunul integru printre oameni; toţi stau la pândă după sânge; ei vânează cu o plasă, fiecare bărbat pe fratele lui.
3. Pentru ca să facă răul cu amândouă mâinile cu zel, şi prinţul şi judecătorul cer o răsplată; şi omul mare, îşi rosteşte dorinţa ticăloasă; astfel încheie târgul.
4. Cel mai bun dintre ei este ca un mărăcine, cel mai integru este mai ascuţit decât un gard de spini; ziua paznicilor tăi şi a cercetării vine; acum va fi uimirea şi nedumerirea lor.
5. Nu vă încredeţi într-un prieten, nu vă puneţi încrederea într-o călăuză; păzeşte-ţi uşile gurii tale de cea care se întinde la pieptul tău.