8. Şi dacă aduceţi pe cea oarbă ca sacrificiu, nu este rău? Şi dacă aduceţi pe cea şchioapă şi bolnavă, nu este rău? Adu-o acum guvernatorului tău; va fi el mulţumit de tine, sau te va primi el? spune Domnul oştirilor.
9. Şi acum, vă rog, implorați-l pe Dumnezeu să ne arate bunătate; aceasta a fost prin mijloacele voastre; va lua el aminte la vreunul dintre voi? spune Domnul oştirilor.
10. Cine, chiar dintre voi, ar închide uşile fără motiv? Şi nu aţi aprinde foc fără motiv pe altarul meu. Nu am plăcere în voi, spune Domnul oştirilor, nici nu voi primi un dar din mâna voastră.
11. Căci, de la răsăritul soarelui chiar până la apusul lui, numele meu va fi mare între neamuri; şi în fiecare loc, tămâie va fi oferită numelui meu şi o ofrandă pură, pentru că numele meu va fi mare între păgâni, spune Domnul oştirilor.
12. Dar voi l-aţi pângărit, în aceea că spuneţi: Masa Domnului este întinată; şi rodul ei, mâncarea ei este de dispreţuit.
13. Aţi spus de asemenea: Iată, ce obositor este! Şi aţi suflat dispreţuitor asupra ei, spune Domnul oştirilor; şi aţi adus ceea ce a fost sfâşiat şi pe cea şchioapă şi pe cea bolnavă; astfel aţi adus ofrandă, să o accept din mâna voastră? spune Domnul.
14. Dar blestemat fie înşelătorul, care are în turma lui o parte bărbătească şi face promisiune şi sacrifică Domnului un lucru corupt; fiindcă eu sunt un mare Împărat, spune Domnul oştirilor, şi numele meu este înspăimântător printre păgâni.