19. Şi Domnul i-a vorbit lui Moise, spunând:
20. Acesta este darul lui Aaron şi al fiilor săi, pe care să îl aducă Domnului în ziua în care este uns; a zecea parte dintr-o efă de floarea făinii ca un continuu dar de mâncare, jumătate din ea dimineaţa şi jumătate din ea, noaptea.
21. Într-o tavă să fie făcut cu untdelemn, şi când este copt să îl aduci înăuntru, şi bucăţile coapte din darul de mâncare să le oferi ca aromă dulce Domnului.
22. Şi preotul, dintre fiii lui, care este uns în locul lui, să îl aducă, acesta este un statut pentru totdeauna adus Domnului, să fie ars în întregime.
23. Pentru ca fiecare dar de mâncare, pentru preot, să fie ars în întregime, acesta să nu fie mâncat.
24. Şi Domnul i-a vorbit lui Moise, zicând:
25. Vorbeşte lui Aaron şi fiilor săi, spunând: Aceasta este legea ofrandei pentru păcat: În locul unde ofranda arsă este înjunghiată, să fie şi ofranda pentru păcat înjunghiată, înaintea Domnului, ea este preasfântă.
26. Preotul, care o aduce pentru păcat să o mănânce, în locul sfânt să fie mâncată, în curtea tabernacolului întâlnirii.
27. Orice va atinge carnea acesteia să fie sfânt; şi când este stropit din sângele ei peste orice haină, tu să speli ce a fost stropit în locul sfânt.
28. Dar vasul de lut în care aceasta este fiartă să fie spart; şi dacă este fiartă într-o oală de aramă, aceasta să fie deopotrivă frecată şi clătită în apă.
29. Toţi cei de parte bărbătească dintre preoţi să o mănânce, aceasta este preasfântă.
30. Şi nicio ofrandă pentru păcat, din care este adus sânge în tabernacolul întâlnirii pentru a face împăcare cu el în locul sfânt, să nu fie mâncată, să fie arsă în foc.