1. Şi dacă un suflet păcătuieşte şi aude vocea jurământului şi este martor, fie că a văzut, fie că a cunoscut aceasta, dacă el nu rosteşte aceasta, atunci el să poarte nelegiuirea sa.
2. Sau dacă un suflet atinge vreun lucru necurat, fie trupul mort al unei fiare necurate, fie trupul mort al unei vite necurate, fie trupul mort al vreunei târâtoare necurate şi dacă aceasta este ascunsă de el, el de asemenea să fie necurat şi vinovat.
3. Sau dacă atinge necurăţia unui om, oricare ar fi această necurăţie prin care este pângărit şi aceasta este ascunsă de el; când el va şti, să fie vinovat.
4. Sau dacă un suflet jură, rostind cu buzele să facă rău, sau să facă bine, orice rosteşte un om, cu jurământ şi aceasta este ascunsă de el; când va şti, să fie vinovat într-una din acestea.
5. Şi aşa să fie, când va fi vinovat într-unul din aceste lucruri, el să mărturisească în ce a păcătuit;
6. Şi să aducă Domnului ofranda sa pentru fărădelege, pentru păcatul său pe care l-a păcătuit, o parte femeiască din turmă, un miel sau un ied dintre capre, ca ofrandă pentru păcat; şi preotul să facă ispăşire pentru el referitor la păcatul lui.
7. Şi dacă nu este în stare să aducă un miel, atunci să aducă Domnului pentru fărădelegea sa ce a făcut-o, două turturele sau doi porumbei tineri; unul ca ofrandă pentru păcat şi celălalt ca ofrandă arsă.
8. Şi să le aducă preotului, care să aducă ceea ce este ca ofrandă pentru păcat mai întâi şi să îi smulgă capul de pe gâtul ei, dar să nu o rupă în două bucăţi;
9. Şi să stropească din sângele ofrandei pentru păcat pe latura altarului; şi restul sângelui să îl stoarcă la baza altarului, aceasta este ofrandă pentru păcat.
10. Şi să îl aducă pe al doilea ca ofrandă arsă, conform obiceiului; şi preotul să facă ispăşire pentru el, pentru păcatul lui pe care l-a păcătuit, şi îi va fi iertat.
11. Dar dacă el nu este în stare să aducă două turturele, sau doi porumbei tineri, atunci cel ce a păcătuit să aducă pentru darul său, a zecea parte dintr-o efă de floarea făinii, ca ofrandă pentru păcat; să nu pună untdelemn peste ele, nici să nu pună tămâie în ea, pentru că este ofrandă pentru păcat.
12. Apoi să o aducă la preot şi preotul să ia o mână plină din ea, o amintire a ei şi o să ardă pe altar, conform ofrandelor făcute prin foc Domnului, aceasta este ofrandă pentru păcat.
13. Şi preotul să facă ispăşire pentru el referitor la păcatul lui pe care l-a păcătuit într-una din acestea şi îi va fi iertat; şi ce rămâne să fie a preotului, ca dar de mâncare.
14. Şi Domnul i-a vorbit lui Moise, spunând:
15. Dacă un suflet face o fărădelege şi păcătuieşte din ignoranţă, în lucrurile sfinte ale Domnului, atunci el să aducă Domnului pentru fărădelegea sa, un berbec fără cusur din turme, cu preţuirea ta în şekeli de argint, după şekelul sanctuarului, ca ofrandă pentru fărădelege;
16. Şi pentru vătămarea pe care a adus-o în lucrul sfânt, să plătească înapoi şi să adauge a cincea parte la ea şi să o dea preotului; şi preotul să facă ispăşire pentru el cu berbecul ofrandei pentru fărădelege şi fărădelegea îi va fi iertată.
17. Şi dacă un suflet păcătuieşte şi face oricare din aceste lucruri care sunt interzise, prin poruncile Domnului, a fi făcute; chiar dacă nu a ştiut, totuşi este vinovat şi va purta nelegiuirea sa.
18. Şi să aducă preotului un berbec, fără cusur, din turmă cu preţuirea ta, ca ofrandă pentru fărădelege; şi preotul să facă ispăşire pentru el referitor la ignoranţa lui, în care a greşit şi despre care nu a ştiut şi păcatul îi va fi iertat.
19. Aceasta este ofrandă pentru fărădelege, a încălcat negreşit împotriva Domnului.