34. Atunci ţara se va bucura de sabatele ei, atâta timp cât va zăcea pustiită şi voi veţi fi în ţara duşmanilor voştri; atunci ţara se va odihni şi se va bucura de sabatele ei.
35. Atâta timp cât zace pustiită ea se va odihni; deoarece nu s-a odihnit în sabatele voastre, când aţi locuit în ea.
36. Şi peste cei ce au rămas în viaţă voi trimite o slăbiciune în inimile lor în ţările duşmanilor voştri; şi sunetul unei frunze scuturate îi va urmări; şi vor fugi precum fuga de sabie; şi vor cădea când nimeni nu îi urmăreşte.
37. Şi vor cădea unul peste altul, de parcă ar fi înaintea unei săbii, când nimeni nu îi urmăreşte; şi nu veţi avea putere să staţi în picioare înaintea duşmanilor voştri.
38. Şi veţi pieri printre păgâni şi ţara duşmanilor voştri vă va mânca.
39. Şi cei rămaşi dintre voi vor lâncezi în nelegiuirea lor în ţările duşmanilor voştri; şi de asemenea în nelegiuirile părinţilor lor vor lâncezi împreună cu ei.
40. Dacă îşi vor mărturisi nelegiuirea lor şi nelegiuirea părinţilor lor, cu fărădelegea lor cu care au încălcat legea împotriva mea şi de asemenea că au umblat împotriva mea;
41. Şi că eu de asemenea am umblat împotriva lor şi i-am adus în ţara duşmanilor lor; dacă atunci inimile lor necircumcise se vor umili şi vor accepta atunci pedeapsa nelegiuirii lor,
42. Atunci îmi voi aminti legământul meu cu Iacob şi de asemenea legământul meu cu Isaac şi de asemenea legământul meu cu Avraam mi-l voi aminti; şi îmi voi aminti de ţară.
43. De asemenea ţara va fi părăsită de ei şi se va bucura de sabatele ei, atâta timp cât va zăcea pustiită fără ei; şi vor accepta pedeapsa nelegiuirii lor, pentru că, da, pentru că au dispreţuit judecăţile mele şi pentru că sufletul lor a detestat statutele mele.
44. Şi totuşi pentru toate acestea, când vor fi în ţara duşmanilor lor, nu îi voi lepăda, nici nu îi voi detesta, ca să îi nimicesc cu desăvârşire şi să rup legământul meu cu ei, pentru că eu sunt Domnul Dumnezeul lor.
45. Dar de dragul lor îmi voi aminti legământul strămoşilor lor, pe care i-am scos din ţara Egiptului înaintea ochilor păgânilor, ca să fiu Dumnezeul lor: Eu sunt Domnul.
46. Acestea sunt statutele şi judecăţile şi legile, pe care Domnul le-a făcut între el şi copiii lui Israel pe muntele Sinai prin mâna lui Moise.