52. De aceea să ardă haina aceea, fie urzeală, fie băteală, în lână sau in, sau orice lucru din piele în care este rana, pentru că este lepră care roade; să fie ars în foc.
53. Şi dacă preotul se uită şi, iată, rana nu s-a întins în haină, fie în urzeală, fie în băteală sau în orice lucru din piele,
54. Atunci preotul să poruncească să se spele lucrul în care este rana şi să mai fie închis încă şapte zile;
55. Şi preotul să se uite la rană, după ce este spălată; şi, iată, dacă rana nu şi-a schimbat culoarea şi rana nu s-a întins, este necurată; să o arzi în foc; este roasă dinăuntru, fie pe faţă, fie pe dos.
56. Şi dacă preotul se uită la ea şi, iată, rana este cumva mai întunecată după spălare, atunci să o rupă din haină sau din piele sau din urzeală sau din băteală;
57. Şi dacă aceasta încă apare în haină, fie în urzeală, fie în băteală sau în orice lucru de piele, aceasta este o rană care se întinde, lucrul care are rana să îl arzi cu foc.
58. Şi haina, fie urzeală, fie băteală, fie orice lucru din piele, pe care îl vei spăla, dacă rana s-a depărtat de la acele lucruri, atunci să le speli a doua oară şi vor fi curate.
59. Aceasta este legea rănii de lepră într-o haină de lână sau de in, fie în urzeala, fie în băteala ei, sau în orice lucru de piele, pentru a-l declara curat, sau a-l declara necurat.