6. Şi s-au aşezat şi au mâncat şi au băut amândoi împreună, fiindcă tatăl fetei a spus bărbatului: Binevoieşte, te rog, şi rămâi toată noaptea şi să ţi se veselească inima.
7. Şi când bărbatul s-a ridicat să plece, socrul său l-a constrâns; de aceea el a găzduit din nou acolo.
8. Şi s-a trezit dis-de-dimineaţă în ziua a cincea ca să plece; şi tatăl fetei a spus: Întăreşte-ţi inima, te rog. Şi au rămas până după-amiază şi au mâncat amândoi.
9. Şi când bărbatul s-a ridicat să plece, el şi concubina lui şi servitorul său, socrul său, tatăl fetei, i-a spus: Iată, ziua se lasă spre seară; vă rog să rămâneţi toată noaptea; iată, ziua se apropie de sfârşit, găzduieşte aici, ca să ţi se veselească inima; şi mâine plecaţi de dimineaţă pe calea voastră, să te duci acasă.
10. Dar bărbatul nu a dorit să rămână acea noapte, ci s-a ridicat şi a plecat şi a ajuns înaintea Iebusului, care este Ierusalimul; şi cu el erau doi măgari înşeuaţi, concubina lui de asemenea fiind cu el.
11. Şi când erau lângă Iebus, ziua trecuse de mult; şi servitorul a spus stăpânului său: Vino, te rog, să ne abatem în această cetate a iebusiţilor şi să găzduim în ea.
12. Şi stăpânul său i-a spus: Nu ne vom abate pe aici în cetatea unui străin, care nu este a copiilor lui Israel; vom trece la Ghibea.
13. Şi a spus servitorului său: Vino şi să ne apropiem de unul din aceste locuri pentru a găzdui toată noaptea în Ghibea, sau în Rama.
14. Şi au trecut şi au mers pe calea lor; şi soarele a apus asupra lor pe când erau lângă Ghibea, care aparţine lui Beniamin.
15. Şi s-au abătut acolo, pentru a intra şi a găzdui în Ghibea; şi când a intrat, s-a aşezat jos într-o stradă a cetăţii, fiindcă nimeni nu i-a primit în casa lui, ca să găzduiască.
16. Şi, iată, un om bătrân venea de la lucrul său de la câmp, seara, care era de asemenea din muntele Efraim, şi el locuia temporar în Ghibea; dar oamenii locului erau beniamiţi.
17. Şi când şi-a ridicat ochii, a văzut pe bărbatul călător în strada cetăţii; şi bătrânul a spus: Unde te duci şi de unde vii?
18. Iar el i-a spus: Noi trecem din Betleem-Iuda spre latura muntelui lui Efraim; de acolo sunt eu; şi am mers la Betleem-Iuda, dar acum merg la casa Domnului; şi nu este nimeni să mă primească în casă.
19. Noi avem deopotrivă paie şi nutreţ pentru măgarii noştri; şi este pâine şi vin de asemenea pentru mine şi pentru roaba ta şi pentru tânărul care este cu servitorii tăi, nu este lipsă de nimic.
20. Şi bătrânul a spus: Pace fie cu tine; totuşi, să fie toate nevoile tale asupra mea; dar să nu rămâneţi în stradă.
21. Astfel l-a adus în casa lui şi a dat nutreţ măgarilor; şi şi-au spălat picioarele şi au mâncat şi au băut.
22. Şi pe când îşi veseleau inimile, iată, bărbaţii cetăţii, anumiţi fii ai lui Belial, au înconjurat casa şi au bătut la uşă; şi au vorbit bătrânului, stăpânul casei, spunând: Scoate afară pe bărbatul care a intrat în casa ta, ca să îl cunoaştem.
23. Şi bărbatul, stăpânul casei, a ieşit la ei şi le-a spus: Nu, fraţii mei, nu, vă rog, nu vă purtaţi atât de stricat; văzând că acest bărbat a intrat în casa mea, nu faceţi această nebunie.