1. Şi s-a întâmplat, în zilele acelea când nu era împărat în Israel, că era un levit, care locuia temporar într-o parte a muntelui Efraim, şi el şi-a luat o concubină din Betleem-Iuda.
2. Şi concubina lui a curvit împotriva lui şi a plecat de la el la casa tatălui ei, în Betleem-Iuda, şi a rămas acolo patru luni întregi.
3. Şi soţul ei s-a ridicat şi a mers după ea, să îi vorbească prieteneşte şi să o aducă înapoi, având pe servitorul lui cu el şi doi măgari; şi ea l-a adus în casa tatălui ei; şi când tatăl fetei l-a văzut, s-a bucurat să îl întâlnească.
4. Şi socrul său, tatăl fetei, l-a reţinut; iar el a rămas cu el trei zile; astfel au mâncat şi au băut şi au găzduit acolo.
5. Şi s-a întâmplat, în ziua a patra când s-au trezit dis-de-dimineaţă, că el s-a ridicat să plece şi tatăl fetei a spus ginerelui său: Întăreşte-ţi inima cu o bucată de pâine şi după aceea mergeţi pe drumul vostru.
6. Şi s-au aşezat şi au mâncat şi au băut amândoi împreună, fiindcă tatăl fetei a spus bărbatului: Binevoieşte, te rog, şi rămâi toată noaptea şi să ţi se veselească inima.
7. Şi când bărbatul s-a ridicat să plece, socrul său l-a constrâns; de aceea el a găzduit din nou acolo.
8. Şi s-a trezit dis-de-dimineaţă în ziua a cincea ca să plece; şi tatăl fetei a spus: Întăreşte-ţi inima, te rog. Şi au rămas până după-amiază şi au mâncat amândoi.
9. Şi când bărbatul s-a ridicat să plece, el şi concubina lui şi servitorul său, socrul său, tatăl fetei, i-a spus: Iată, ziua se lasă spre seară; vă rog să rămâneţi toată noaptea; iată, ziua se apropie de sfârşit, găzduieşte aici, ca să ţi se veselească inima; şi mâine plecaţi de dimineaţă pe calea voastră, să te duci acasă.
10. Dar bărbatul nu a dorit să rămână acea noapte, ci s-a ridicat şi a plecat şi a ajuns înaintea Iebusului, care este Ierusalimul; şi cu el erau doi măgari înşeuaţi, concubina lui de asemenea fiind cu el.
11. Şi când erau lângă Iebus, ziua trecuse de mult; şi servitorul a spus stăpânului său: Vino, te rog, să ne abatem în această cetate a iebusiţilor şi să găzduim în ea.
12. Şi stăpânul său i-a spus: Nu ne vom abate pe aici în cetatea unui străin, care nu este a copiilor lui Israel; vom trece la Ghibea.