8. Da, nu le-ai auzit; da, nu le-ai cunoscut; da, din acel timp când urechea ta nu a fost deschisă, fiindcă am ştiut că te vei purta foarte perfid şi din pântece ai fost numit un încălcător de lege.
9. De dragul numelui meu îmi voi amâna mânia şi pentru lauda mea mă voi abţine pentru tine, ca să nu te stârpesc.
10. Iată, te-am curăţat, dar nu cu argint; te-am ales în cuptorul de necaz.
11. De dragul meu, chiar de dragul meu, o voi face, căci cum să fie numele meu murdărit? Şi nu voi da gloria mea altuia.
12. Daţi-mi ascultare, Iacob şi Israel, cei chemaţi ai mei; eu sunt el; eu sunt cel dintâi, şi cel de pe urmă.
13. Mâna mea de asemenea a întemeiat pământul şi dreapta mea a întins cerurile, când le chem, ele se ridică în picioare împreună.
14. Voi toţi, adunaţi-vă şi ascultaţi; cine dintre ei a vestit aceste lucruri? Domnul l-a iubit, el îşi va împlini plăcerea asupra Babilonului şi braţul său va fi asupra caldeenilor.
15. Eu, chiar eu, am vorbit; da, l-am chemat, l-am adus şi îşi va face calea prosperă.
16. Apropiaţi-vă de mine, ascultaţi aceasta; nu am vorbit în taină de la început; de când au fost aceste lucruri, eu sunt acolo; şi acum Domnul Dumnezeu şi Duhul său m-a trimis.
17. Astfel spune Domnul, Răscumpărătorul tău, Cel Sfânt al lui Israel: Eu sunt Domnul Dumnezeul tău care te învaţă ce îţi este de folos, care te duce pe calea pe care trebuie să mergi.
18. O de ai fi dat ascultare poruncilor mele! Atunci pacea ta ar fi fost ca un râu şi dreptatea ta ca valurile mării;
19. Sămânţa ta de asemenea ar fi fost ca nisipul şi urmaşii adâncurilor tale ca pietrişul acesteia; numele său nu trebuia nici stârpit, nici nimicit dinaintea mea.
20. Ieşiţi din Babilon, fugiţi de caldei, vestiţi cu o voce de cântare, spuneţi aceasta, rostiţi aceasta până la capătul pământului; spuneţi: Domnul a răscumpărat pe servitorul său Iacob.
21. Şi ei nu au însetat când el i-a condus prin pustiuri, a făcut apele să curgă din stâncă pentru ei, a despicat de asemenea stânca şi apele au ţâşnit.