7. Este aceasta cetatea voastră bucuroasă, a cărei obârşie este din zilele de demult? Propriile picioare o vor purta departe să locuiască temporar.
8. Cine a ţinut acest sfat împotriva Tirului, cetatea cea încoronată, a cărei comercianţi sunt prinţi, a cărei negustori sunt cei demni de cinste ai pământului?
9. Domnul oştirilor a hotărât aceasta, să întineze mândria întregii glorii şi să aducă în dispreţ pe toţi cei demni de cinste ai pământului.
10. Treci prin ţara ta ca un râu, fiica Tarsisului; nu mai este putere.
11. El şi-a întins mâna asupra mării, a scuturat împărăţiile; Domnul a dat poruncă împotriva cetăţii negustoreşti, pentru a-i distruge întăriturile.
12. Şi a spus: Nu te vei mai bucura, fecioară oprimată, fiică a Sidonului; ridică-te, treci în Chitim; acolo de asemenea nu vei avea odihnă.
13. Iată, ţara caldeilor; acest popor nu era, până când asirienii nu l-au întemeiat pentru cei care locuiesc în pustiu; i-au aşezat turnurile, i-au ridicat palatele; iar el a adus-o la ruină.
14. Urlaţi, corăbii ale Tarsisului, căci puterea voastră este risipită.