22. Acesta este un lucru, de aceea l-am spus: El nimiceşte pe cel desăvârşit şi pe cel stricat.
23. Dacă biciul ucide dintr-odată, el va râde la încercarea celui nevinovat.
24. Pământul este dat în mâna celor stricaţi; el acoperă feţele judecătorilor acestuia; dacă nu, unde şi cine este el?
25. Acum zilele mele sunt mai iuţi decât un alergător; ele zboară şi nu văd nimic bun.
26. Au trecut precum corăbiile iuţi, precum acvila care se grăbeşte la pradă.
27. Dacă spun: Voi uita plângerea mea, îmi voi părăsi întristarea şi mă voi mângâia;
28. Mi-e teamă de toate întristările mele, ştiu că nu mă vei considera nevinovat.
29. Dacă sunt stricat, de ce muncesc în zadar?