10. Atunci totuşi aş avea mângâiere; da, m-aş împietri în întristare, să nu cruţe, pentru că nu am ascuns cuvintele Celui Sfânt.
11. Ce este puterea mea ca eu să sper? Şi ce este sfârşitul meu ca să îmi prelungesc viaţa?
12. Este puterea mea puterea pietrelor? Sau este carnea mea din aramă?
13. Nu este ajutorul meu în mine? Şi este înţelepciunea cu totul alungată de la mine?
14. Celui ce este nenorocit, milă ar trebui arătată de prietenul său; dar el părăseşte teama de cel Atotputernic.
15. Fraţii mei au lucrat înşelător ca un pârâu şi ei trec precum curgerea pâraielor,
16. Care sunt negricioase din cauza gheţii şi în care zăpada este ascunsă;
17. În timp ce se încălzesc, ele dispar; când este arşiţă ele sunt mistuite din locul lor.
18. Cărările drumului lor sunt abătute; merg spre nimic şi pier.