21. Suflarea lui aprinde cărbuni şi o flacără iese din gura lui.
22. În gâtul lui rămâne tărie şi întristarea se preface în bucurie înaintea lui.
23. Straturile cărnii sale sunt alipite împreună, ele sunt ferme în ele însele; nu pot fi mişcate.
24. Inima lui este la fel de fermă ca o piatră; da, aşa de tare ca o bucată din piatra de jos a morii.
25. Când se ridică, cei puternici se tem, ei se purifică din cauza distrugerii.
26. Sabia celui ce îl loveşte nu ţine, nici suliţa, nici lancea, nici tunica de zale.
27. El consideră fierul ca paiul şi arama ca lemnul putred.
28. Săgeata nu îl pune pe fugă; pietrele de praştie sunt prefăcute de el în mirişte.
29. Lăncile sunt socotite ca mirişte, el râde la scuturarea suliţei.
30. Pietre ascuţite sunt sub el; el împrăştie lucruri ascuţite peste mlaştină.
31. El face adâncul să fiarbă ca o oală; el face marea asemenea unui vas de unsoare.
32. El face după el să strălucească o cărare; cineva ar gândi că adâncul este cărunt.
33. Pe pământ nu este nimic asemenea lui, făcut să nu aibă frică.
34. El priveşte toate lucrurile înalte; este împărat peste toţi copiii mândriei.