14. Care îşi lasă ouăle în pământ şi le încălzeşte în ţărână,
15. Şi uită că piciorul le poate zdrobi, sau că fiara sălbatică le poate sparge.
16. Ea se împietreşte împotriva puilor ei, ca şi cum nu ar fi ai ei; munca ei este în zadar, fără de teamă;
17. Căci Dumnezeu a lipsit-o de înţelepciune şi nu i-a împărţit înţelegere.
18. În timp ce se ridica în înalt, ea batjocoreşte calul şi pe călăreţul său.
19. Ai dat tu calului tărie, i-ai îmbrăcat gâtul cu tunet?
20. Îl poţi înspăimânta ca pe o lăcustă? Gloria nărilor lui este teribilă.
21. El bate din copite în vale şi se bucură în tăria lui; el merge să îi întâlnească pe cei înarmaţi.
22. Batjocoreşte frica şi nu se înspăimântă; nici nu întoarce spatele dinaintea sabiei.
23. Tolba zăngăneşte lovindu-se de el, suliţa lucitoare şi scutul.
24. El înghite pământul cu înverşunare şi furie; şi nu crede ca este sunetul trâmbiţei.
25. El spune printre trâmbiţe: Ha, ha; şi miroase bătălia de departe, tunetul căpeteniilor şi strigătul luptei.