1. La aceasta de asemenea inima mea tremură şi sare din locul ei.
2. Ascultă cu atenţie vuietul vocii sale şi sunetul ce iese din gura lui.
3. El îl conduce sub întregul cer şi fulgerul lui până la marginile pământului.
4. După acesta răcneşte o voce, el tună cu vocea maiestăţii sale; şi nu le va opri când se aude vocea sa.
5. Dumnezeu tună uimitor cu vocea sa; face lucruri mari pe care nu le înţelegem.
6. Pentru că el spune zăpezii: Fii pe pământ; la fel ploii mărunte şi ploii mari a tăriei sale.
7. El sigilează mâna fiecărui om, ca toţi oamenii să cunoască lucrarea lui.
8. Atunci fiarele intră în vizuini şi rămân în locurile lor.
9. Din sud vine vârtejul de vânt, şi frigul din nord.
10. Prin suflarea lui Dumnezeu este dată bruma; şi lăţimea apelor este strâmtată.
11. De asemenea prin udare el oboseşte norul gros, el împrăştie norul său luminos;
12. Şi norul este întors de jur împrejur prin sfaturile lui, ca ei să facă orice le porunceşte peste faţa lumii, pe pământ.
13. El face ca acesta să vină, fie pentru disciplinare, fie pentru pământul său, fie pentru milă.
14. Dă ascultare la aceasta, Iov, stai liniştit şi ia aminte la minunatele lucrări ale lui Dumnezeu.
15. Ştii tu când Dumnezeu i-a aranjat şi a făcut lumina norului său să strălucească?
16. Ştii tu cumpănirea norilor, minunatele lucrări ale celui care este desăvârşit în cunoaştere?