22. Să îmi cadă braţul din umărul meu şi braţul să îmi fie frânt din os.
23. Căci nimicirea de la Dumnezeu mi-a fost teroare şi din cauza înălţimii lui nu am putut îndura.
24. Dacă am făcut aurul speranţa mea, sau am spus aurului pur: Tu eşti încrederea mea;
25. Dacă m-am bucurat că bogăţia mea era mare şi că mâna mea a obţinut mult,
26. Dacă am privit soarele când acesta strălucea, sau luna umblând în strălucire,
27. Şi inima mea a fost în ascuns ademenită, sau gura mea mi-a sărutat mâna,
28. Şi aceasta ar fi nelegiuire ce trebuie pedepsită de judecător; fiindcă aş fi negat pe Dumnezeu de sus.
29. Dacă m-am bucurat la nimicirea celui ce m-a urât, sau m-am înălţat când răul l-a găsit,
30. Nici nu am permis ca gura mea să păcătuiască prin a dori un blestem sufletului său.
31. Dacă bărbaţii cortului meu nu au spus: O, de am fi avut din carnea lui, nu putem fi săturaţi!