1. Mai mult, Iov şi-a continuat parabola şi a spus:
2. O, de aş fi ca în lunile trecute, ca în zilele când Dumnezeu mă păstra;
3. Când candela lui strălucea peste capul meu şi când prin lumina lui umblam prin întuneric;
4. Cum eram în zilele tinereţii mele, când taina lui Dumnezeu era peste cortul meu;
5. Când cel Atotputernic mai era cu mine, când copiii mei erau în jurul meu;
6. Când îmi spălam paşii cu unt şi stânca îmi revărsa râuri de untdelemn;
7. Când ieşeam la poartă, trecând prin cetate, când îmi pregăteam scaunul meu în stradă!
8. Tinerii mă vedeau şi se ascundeau; şi bătrânii se ridicau şi stăteau în picioare.
9. Prinţii îşi opreau vorbirea şi îşi puneau mâna la gura.
10. Nobilii îşi reţineau vocea şi limba li se lipea de cerul gurii.
11. Când urechea mă auzea, mă binecuvânta; şi când ochiul mă vedea, îmi aducea mărturie;