1. De ce, văzând că timpurile nu sunt ascunse de cel Atotputernic, nu văd zilele lui cei ce îl cunosc?
2. Unii mută pietrele de hotar; ei cu violenţă iau turme şi păşunea lor.
3. Ei alungă măgarul celor fără tată, iau boul văduvei drept garanţie.
4. Ei abat pe nevoiaş de pe cale; săracii pământului se ascund împreună.
5. Iată, asemenea măgarilor sălbatici în pustie, ei merg înainte să îşi facă lucrarea; sculându-se din timp pentru o pradă, pustia aduce hrană pentru ei şi pentru copiii lor.
6. Ei îşi culeg fiecare nutreţul său în câmp şi adună recolta viei celor stricaţi.
7. Ei fac pe cei goi să găzduiască fără haină, încât nu au acoperământ pe frig.
8. Ei sunt uzi de aversele de ploaie ale munţilor şi îmbrăţişează stânca din lipsa unui adăpost.
9. Ei smulg pe cel fără tată de la piept şi iau garanţie de la sărac.
10. Îl fac să meargă gol, fără haină, şi iau snopul de la cel flămând.
11. Ei fac ulei înăuntrul zidurilor lor şi calcă teascurile lor de vin şi suferă de sete.
12. Oamenii din cetate gem şi sufletul celui rănit ţipă; totuşi Dumnezeu nu le pune la socoteală nebunia.