15. Cei ce locuiesc în casa mea şi servitoarele mele, mă socotesc un străin, sunt un înstrăinat în ochii lor.
16. L-am chemat pe servitorul meu şi nu mi-a răspuns; l-am implorat cu gura mea.
17. Respiraţia mea este străină soţiei mele, deşi am cerut de dragul copiilor propriului meu trup.
18. Da, pruncii m-au dispreţuit; m-am ridicat, iar ei au vorbit împotriva mea.
19. Toţi prietenii mei intimi m-au detestat; şi cei pe care i-am iubit s-au întors împotriva mea.
20. Osul mi se lipeşte de pielea şi de carnea mea, iar eu am scăpat doar cu pielea dinţilor mei.
21. Aveţi milă de mine, aveţi milă de mine, voi prietenii mei; căci mâna lui Dumnezeu m-a atins.
22. De ce mă persecutaţi ca Dumnezeu şi nu vă săturaţi cu carnea mea?
23. De s-ar fi scris cuvintele mele acum! De s-ar fi tipărit într-o carte!
24. De s-ar fi gravat cu un toc de fier şi plumb în stâncă pentru totdeauna!
25. Pentru că eu ştiu că răscumpărătorul meu trăieşte şi va sta în picioare pe pământ în ziua de pe urmă;
26. Şi după ce această piele a mea se distruge, totuşi în carnea mea voi vedea pe Dumnezeu,
27. Pe care îl voi vedea pentru mine însumi şi ochii mei vor privi şi nu un altul, deşi rărunchii mei se mistuie înăuntrul meu.
28. Dar voi ar trebui să spuneţi: De ce îl persecutăm? Văzând că rădăcina acestui lucru este găsită în mine.
29. Temeţi-vă de sabie, căci furia aduce pedepsele sabiei, ca să ştiţi că este o judecată.