15. Şi dacă vi se pare rău să serviţi Domnului, alegeţi astăzi cui voiţi să serviţi: sau dumnezeilor cărora le-au servit părinţii voştri care erau dincolo de râu, sau dumnezeilor amoriţilor în a căror ţară locuiţi. Dar cât despre mine, eu şi casa mea vom servi Domnului.
16. Şi poporul a răspuns, zicând: Nicidecum nu vom părăsi pe Domnul pentru a servi altor dumnezei.
17. Fiindcă Domnul Dumnezeul nostru este cel care ne-a scos pe noi şi pe părinţii noştri din ţara Egiptului, din casa robiei, şi cel care a făcut acele semne mari înaintea ochilor noştri şi ne-a păstrat pe tot drumul pe care am mers şi în mijlocul tuturor popoarelor prin care am trecut.
18. Şi Domnul a alungat toate popoarele dinaintea noastră, chiar pe amoriţii care au locuit în ţară. De aceea şi noi vom servi Domnului, fiindcă el este Dumnezeul nostru.
19. Şi Iosua a spus poporului: Nu veţi putea servi Domnului, fiindcă el este un Dumnezeu sfânt; este un Dumnezeu gelos; nu va ierta fărădelegile voastre nici păcatele voastre.
20. Dacă veţi părăsi pe Domnul şi veţi servi unor dumnezei străini, atunci el se va întoarce şi vă va face rău şi vă va nimici, după ce v-a făcut bine.
21. Şi poporul i-a spus lui Iosua: Nu, ci vom servi Domnului.
22. Şi Iosua a spus poporului: Sunteţi martori împotriva voastră înşivă că v-aţi ales pe Domnul ca să îi serviţi. Şi ei au zis: Suntem martori.
23. Şi Iosua a spus: De aceea acum, îndepărtaţi dumnezeii străini care sunt în mijlocul vostru şi plecaţi-vă inima spre Domnul Dumnezeul lui Israel.
24. Şi poporul i-a spus lui Iosua: Vom servi Domnului Dumnezeul nostru şi vom asculta de vocea sa.
25. Astfel în ziua aceea Iosua a făcut legământ cu poporul şi i-a dat un statut şi o rânduială în Sihem.
26. Şi Iosua a scris aceste cuvinte în cartea legii lui Dumnezeu şi a luat o piatră mare şi a pus-o acolo sub stejarul de lângă sanctuarul Domnului.
27. Şi Iosua a spus către tot poporul: Iată, această piatră ne va fi martoră, fiindcă a auzit toate cuvintele Domnului, pe care ni le-a spus; şi vă va fi martoră, ca nu cumva să negaţi pe Dumnezeul vostru.
28. Şi Iosua a dat drumul poporului, fiecăruia la moştenirea sa.
29. Şi s-a întâmplat, după aceste lucruri, că Iosua, fiul lui Nun, servitorul Domnului, a murit, având o sută zece ani.
30. Şi l-au înmormântat în ţinutul moştenirii sale, în Timnat-Serah, care este în muntele lui Efraim, în partea de nord a muntelui Gaaş.
31. Şi Israel a servit Domnului în toate zilele lui Iosua şi în toate zilele bătrânilor ale căror zile s-au lungit după Iosua şi care cunoscuseră toate lucrările Domnului, pe care le făcuse pentru Israel.
32. Şi au înmormântat la Sihem oasele lui Iosif, pe care copiii lui Israel le-au adus din Egipt, în partea câmpului pe care-l cumpărase Iacov de la fiii lui Hamor, tatăl lui Sihem, cu o sută de arginţi, care a ajuns moştenirea copiilor lui Iosif.
33. Şi Eleazar, fiul lui Aaron, a murit; şi l-au înmormântat pe un deal care aparţinea lui Fineas, fiul său, care i se dăduse în muntele lui Efraim.