1. În anul al şaptelea al lui Iehu, Ioas a început să domnească; şi el a domnit patruzeci de ani în Ierusalim. Şi numele mamei lui era Ţibia, din Beer-Şeba.
2. Şi Ioas a făcut ceea ce era drept înaintea ochilor Domnului în toate zilele în care l-a instruit Iehoiada preotul.
3. Dar înălţimile nu au fost îndepărtate; poporul încă sacrifica şi ardea tămâie pe înălţimi.
4. Şi Ioas a spus preoţilor: Toţi banii lucrurilor dedicate care se aduc în casa Domnului, banii fiecăruia care trece numărătoarea, banii pe care fiecare om îi hotărăşte şi toţi banii care sunt puşi pe inima vreunui om să îi aducă în casa Domnului,
5. Să îi ia preoţii la ei, fiecare om de la cunoscutul său; şi ei să repare spărturile casei, oriunde vreo spărtură va fi găsită.
6. Dar a fost astfel, că în anul al douăzeci şi treilea al împăratului Ioas, preoţii nu reparaseră spărturile casei.
7. Atunci împăratul Ioas a chemat pe Iehoiada preotul şi pe ceilalţi preoţi şi le-a spus: De ce nu aţi reparat spărturile casei? De aceea, să nu mai primiţi banii de la cunoscuţii voştri, ci să îi daţi pentru spărturile casei.
8. Şi preoţii au consimţit să nu mai primească bani de la popor, nici să repare spărturile casei.
9. Dar preotul Iehoiada a luat o ladă şi a făcut o gaură în capacul ei şi a pus-o lângă altar, pe partea dreaptă cum cineva intră în casa Domnului; şi preoţii care păzeau uşa puneau în ea toţi banii care erau aduşi în casa Domnului.
10. Şi a fost astfel, când ei au văzut că erau mulţi bani în ladă, că scribul împăratului şi marele preot se urcau şi puneau în pungi şi cântăreau banii care erau găsiţi în casa Domnului.