1. Şi, când Solomon a sfârşit rugăciunea, focul s-a coborât din cer şi a mistuit ofranda arsă şi sacrificiile; şi gloria Domnului a umplut casa.
2. Şi preoţii nu au putut intra în casa Domnului, deoarece gloria Domnului umpluse casa Domnului.
3. Şi când toţi copiii lui Israel au văzut cum focul a coborât, şi au văzut gloria Domnului asupra casei, s-au plecat cu faţa la pământ pe pavaj şi s-au închinat şi au lăudat pe Domnul, spunând: Fiindcă el este bun; că a lui milă dăinuieşte pentru totdeauna.
4. Atunci împăratul şi tot poporul au oferit sacrificii înaintea Domnului.
5. Şi împăratul Solomon a adus un sacrificiu de douăzeci şi două de mii de boi şi o sută douăzeci de mii de oi; astfel împăratul şi tot poporul au dedicat casa lui Dumnezeu.
6. Şi preoţii au stat în serviciile lor; leviţii de asemenea cu instrumentele muzicale ale Domnului, pe care împăratul David le-a făcut ca să laude pe Domnul, deoarece mila lui dăinuieşte pentru totdeauna, cu cântarea de laudă a lui David în mâna lor; şi preoţii au sunat trâmbiţele înaintea lor şi tot Israelul a stat în picioare.
7. Mai mult, Solomon a sfinţit mijlocul curţii care era înaintea casei Domnului, căci acolo a adus el ofrande arse şi grăsimea ofrandelor de pace, deoarece altarul de aramă pe care Solomon îl făcuse nu era în stare să primească ofrandele arse şi darurile de mâncare şi grăsimea.
8. Tot atunci, Solomon a ţinut sărbătoarea şapte zile, şi tot Israelul împreună cu el, o foarte mare adunare, de la intrarea Hamatului până la râul Egiptului.
9. Şi în a opta zi au făcut o adunare solemnă, fiindcă au ţinut dedicarea altarului şapte zile, şi sărbătoarea şapte zile.
10. Şi în a douăzeci şi treia zi a lunii a şaptea el a trimis poporul la corturile lor, veseli şi voioşi în inimă pentru bunătatea pe care Domnul a arătat-o lui David şi lui Solomon şi lui Israel, poporul său.
11. Astfel Solomon a terminat casa Domnului şi casa împăratului; şi tot ce a intrat în inima lui Solomon să facă în casa Domnului şi în propria casă, a făcut cu prosperitate.