1. Atunci tot poporul din Iuda a luat pe Ozia, care era în vârstă de şaisprezece ani şi l-au făcut împărat în locul tatălui său, Amaţia.
2. El a construit cetatea Elot şi a dat-o înapoi lui Iuda, după ce împăratul a adormit cu părinţii lui.
3. Ozia era în vârstă de şaisprezece ani când a început să domnească şi a domnit cincizeci şi doi de ani în Ierusalim. Şi numele mamei lui era Iecolia, din Ierusalim.
4. Şi el a făcut ceea ce era drept înaintea ochilor Domnului, conform cu tot ceea ce a făcut Amaţia, tatăl său.
5. Şi a căutat pe Dumnezeu în zilele lui Zaharia, care avea înţelegere în viziunile lui Dumnezeu, cât timp a căutat pe Domnul, Dumnezeu l-a făcut să prospere.
6. Şi a ieşit şi s-a războit împotriva filistenilor şi a dărâmat zidul din Gat şi zidul din Iabnei şi zidul din Asdod şi a construit cetăţi lângă Asdod şi printre filisteni.
7. Şi Dumnezeu l-a ajutat împotriva filistenilor şi împotriva arabilor, care au locuit la Gur-Baal, şi a mehunimilor.
8. Şi amoniţii au dat daruri lui Ozia; şi numele lui s-a răspândit departe până la intrarea în Egipt, fiindcă s-a întărit peste măsură.
9. Mai mult, Ozia a construit turnuri în Ierusalim la poarta colţului şi la poarta văii şi la întorsura zidului şi le-a fortificat.
10. De asemenea a construit turnuri în pustiu şi a săpat multe fântâni, fiindcă avea multe vite, deopotrivă în ţara de jos şi în câmpii, de asemenea agricultori şi vieri în munţi şi în Carmel, fiindcă iubea agricultura.
11. Mai mult, Ozia a avut o oştire de războinici, care ieşeau la război în cete, conform cu numărul socotirii lor prin mâna lui Ieiel, scribul, şi a lui Maaseia, conducătorul, sub mâna lui Hanania, una dintre căpeteniile împăratului.
12. Întregul număr al mai marilor părinţilor al războinicilor viteji era două mii şase sute.
13. Şi sub mâna lor era o armată de trei sute şapte mii cinci sute, care făceau război cu mare putere, pentru a ajuta pe împărat împotriva duşmanului.
14. Şi Ozia a pregătit pentru ei în toată oştirea: scuturi şi suliţe şi coifuri şi armuri şi arcuri şi praştii pentru a arunca pietre.
15. Şi a făcut în Ierusalim maşini, inventate de bărbaţi iscusiţi, să fie în turnuri şi peste fortificaţii, să tragă săgeţi şi pietre mari cu ele. Şi numele lui s-a răspândit foarte departe, fiindcă a fost ajutat minunat, până a ajuns tare.
16. Dar după ce a ajuns tare, inima lui s-a înălţat spre nimicirea lui, căci a încălcat legea împotriva Domnului Dumnezeul său şi a intrat în templul Domnului să ardă tămâie pe altarul tămâiei.
17. Şi preotul Azaria a intrat după el; şi cu el au intrat optzeci de preoţi ai Domnului, bărbaţi viteji;
18. Şi s-au împotrivit împăratului Ozia şi i-au spus: Nu ţie ţi se cuvine să arzi tămâie Domnului, ci preoţilor, fiii lui Aaron, care sunt consacraţi să ardă tămâie; ieşi din sanctuar, fiindcă ai încălcat legea; şi nu va fi pentru onoarea ta de la Domnul Dumnezeu.
19. Atunci Ozia s-a înfuriat şi avea o tămâietoare în mâna lui pentru a arde tămâie; şi, în timp ce era furios pe preoţi, lepra s-a ridicat pe fruntea lui înaintea preoţilor în casa Domnului, lângă altarul tămâiei.
20. Şi Azaria, mai marele preot, şi toţi preoţii, s-au uitat la el şi, iată, era lepros pe frunte şi l-au grăbit să iasă afară de acolo, da, el însuşi s-a grăbit să iasă afară, pentru că Domnul l-a lovit.
21. Şi împăratul Ozia a fost un lepros până în ziua morţii lui şi a locuit într-o casă aparte, fiindcă era un lepros, căci a fost îndepărtat de la casa Domnului; şi Iotam, fiul său, a fost peste casa împăratului, judecând poporul ţării.
22. Şi restul faptelor lui Ozia, cele dintâi şi cele din urmă, le-a scris profetul Isaia, fiul lui Amoţ.
23. Astfel Ozia a adormit cu părinţii lui şi l-au îngropat cu părinţii lui în câmpul de înmormântare care aparţinea împăraţilor, fiindcă au spus: El este un lepros; şi Iotam, fiul său, a domnit în locul său.