4. Mai mult, tu să le spui: Astfel spune Domnul: Vor cădea ei şi nu se vor ridica? Se va abate el şi nu se va întoarce?
5. De ce atunci, acest popor al Ierusalimului, a decăzut printr-o continuă decădere? Ei ţin tare înşelăciunea, refuză să se întoarcă.
6. Eu am dat ascultare şi am auzit, dar ei nu au vorbit drept; nimeni nu s-a pocăit de stricăciunea lui, spunând: Ce am făcut? Fiecare s-a întors la alergarea lui, precum calul se aruncă în bătălie.
7. Da, barza în cer cunoaşte timpurile ei rânduite; şi turturica şi cocorul şi rândunica păzesc timpul venirii lor; dar poporul meu nu cunoaşte judecata Domnului.
8. Cum ziceţi: Noi suntem înţelepţi şi legea Domnului este cu noi? Iată, într‑adevăr, în zadar a făcut-o; tocul scribilor este în zadar.
9. Înţelepţii sunt ruşinaţi, ei sunt descurajaţi şi prinşi; iată, au respins cuvântul Domnului; şi ce înţelepciune este în ei?
10. De aceea voi da pe soţiile lor altora şi câmpurile lor celor care le vor moşteni, pentru că fiecare, de la cel mai mic până la cel mai mare, este dedat la lăcomie, de la profet până la preot, fiecare se poartă fals.
11. Fiindcă au vindecat vătămarea fiicei poporului meu cu uşurătate, spunând: Pace, pace! când nu este pace.
12. Au fost ei ruşinaţi că au comis urâciune? Nu, nu au fost deloc ruşinaţi, nici nu puteau să roşească; de aceea ei vor cădea printre cei care cad; la timpul când îi cercetez vor fi doborâţi, spune Domnul.