10. Atunci am spus: Ah, Doamne Dumnezeule! Cu adevărat ai înşelat mult pe acest popor şi Ierusalimul, spunând: Veţi avea pace; cu toate că sabia ajunge până la suflet.
11. În acel timp se va spune acestui popor şi Ierusalimului: Un vânt uscat din înălţimile din pustie spre fiica poporului meu, nu ca să vânture, nici ca să cureţe,
12. Chiar un vânt puternic din acele locuri va veni la mine: acum de asemenea, voi rosti judecăţi împotriva lor.
13. Iată, el se va înălţa ca norii şi carele lui vor fi ca un vârtej de vânt; caii lui sunt mai iuţi decât acvilele. Vai nouă! pentru că suntem jefuiţi.
14. Ierusalime, spală-ţi inima de stricăciune, ca să fii salvat. Până când vor găzdui în tine gândurile tale deşarte?
15. Pentru că o voce face cunoscută din Dan şi face să se audă nenorocirea din muntele Efraim.
16. Daţi de ştire naţiunilor; iată, faceţi să se audă împotriva Ierusalimului, că paznici vin dintr-o ţară îndepărtată şi îşi înalţă vocea împotriva cetăţilor lui Iuda.