1. Tot atunci, spune Domnul, eu voi fi Dumnezeul tuturor familiilor lui Israel şi ei vor fi poporul meu.
2. Astfel spune Domnul: Poporul care a scăpat de sabie a găsit har în pustie; da, Israel, când eu Domnul, am mers să îi dau odihnă.
3. Domnul mi s-a arătat din vechime, spunând: Da, te-am iubit cu o dragoste veşnică; de aceea cu bunătate iubitoare te-am atras.
4. Te voi zidi din nou şi tu vei fi zidită, fecioară a lui Israel; vei fi din nou împodobită cu tamburinele tale şi vei ieşi cu dansurile celor ce se veselesc.
5. Vei mai sădi vii pe munţii Samariei: cei ce sădesc vor sădi şi le vor mânca precum lucruri obişnuite.
6. Căci va fi o zi, când paznicii de pe muntele Efraim vor striga: Ridicaţi-vă şi să urcăm la Sion, la Domnul Dumnezeul nostru.
7. Căci astfel spune Domnul: Cântaţi cu veselie pentru Iacob şi strigaţi printre mai marii naţiunilor; vestiţi, lăudaţi şi spuneţi: Doamne, salvează poporul tău, rămăşiţa lui Israel.
8. Iată, îi voi aduce din ţara nordului şi îi voi aduna din ţinuturile pământului şi cu ei, pe orb şi pe şchiop, pe femeia însărcinată şi pe cea care suferă durerile naşterii, împreună: o mare adunare se va întoarce aici.
9. Ei vor veni cu plâns, şi cu cereri îi voi conduce; îi voi face să umble pe lângă râurile de ape, într-o cale dreaptă, pe care nu se vor poticni, pentru că eu sunt tată lui Israel; şi Efraim este întâiul meu născut.
10. Ascultaţi cuvântul Domnului, voi naţiuni, şi faceţi-l cunoscut în insulele îndepărtate şi spuneţi: Cel care a împrăştiat pe Israel îl va aduna şi îl va păstra precum un păstor face cu turma sa.
11. Pentru că Domnul l-a răscumpărat pe Iacob şi l-a răscumpărat din mâna celui mai tare decât el.
12. De aceea vor veni şi vor cânta pe înălţimea Sionului şi vor curge împreună la bunătatea Domnului, la grâu şi la vin şi la untdelemn, şi la cei tineri din turmă şi din cireadă; şi sufletul lor va fi ca o grădină udată; şi ei nu se vor mai întrista vreodată.
13. Atunci se va bucura fecioara în dans, deopotrivă tinerii şi bătrânii împreună; fiindcă voi întoarce jalea lor în bucurie şi îi voi mângâia şi îi voi face să se bucure, întorcându-i din întristarea lor.
14. Şi voi sătura sufletul preoţilor cu grăsime şi poporul meu va fi săturat cu bunătatea mea, spune Domnul.
15. Astfel spune Domnul: O voce s-a auzit în Rama, tânguire şi plânset amar; Rahela plângea pentru copiii ei, refuzând să fie mângâiată, pentru copiii ei, pentru că nu mai erau.
16. Astfel spune Domnul: Opreşte-ţi vocea de la plânset şi ochii tăi de la lacrimi, pentru că lucrarea ta va fi răsplătită, spune Domnul; şi ei se vor întoarce înapoi din ţara duşmanului.
17. Şi este speranţă în sfârşitul tău, spune Domnul, că ai tăi copii vor veni înapoi înăuntrul graniţei lor.
18. Am auzit, într-adevăr, pe Efraim jelindu-se astfel: Tu m-ai pedepsit şi eu am fost pedepsit, ca un taur neobişnuit cu jugul; întoarce-mă şi mă voi întoarce, pentru că tu eşti Domnul Dumnezeul meu.
19. Într-adevăr, după ce m-am întors, m-am pocăit; şi după ce am fost instruit, mi-am lovit coapsa; am fost ruşinat, da, chiar încurcat, deoarece am purtat ocara tinereţii mele.
20. Este Efraim fiul meu drag? Este el un copil plăcut? Pentru că de când am vorbit împotriva lui, neîncetat îmi tot amintesc de el; de aceea mi s-au tulburat adâncurile pentru el; cu siguranţă voi avea milă de el, spune Domnul.
21. Aşază-ţi semne pe cale, fă-ţi grămezi înalte; îndreaptă-ţi inima spre drumul cel mare, drumul pe care ai mers: întoarce-te din nou, fecioară a lui Israel, întoarce-te din nou la aceste cetăţi ale tale.
22. Până când vei merge încoace şi încolo, tu, fiică decăzută? Pentru că Domnul a creat un lucru nou pe pământ: O femeie va învinge un bărbat.
23. Astfel spune Domnul oştirilor, Dumnezeul lui Israel: Încă odată ei vor folosi această vorbire în ţara lui Iuda şi în cetăţile lui, când îi voi întoarce din nou din captivitate: Domnul să te binecuvânteze, pe tine, locuinţa dreptăţii şi pe tine, muntele sfinţeniei.
24. Şi acolo, agricultorii şi cei care ies cu turmele, vor locui împreună, în Iuda şi în toate cetăţile lui.
25. Pentru că am săturat sufletul obosit şi am umplut fiecare suflet întristat.
26. La aceasta m-am trezit şi am privit; şi somnul mi-a fost dulce.
27. Iată, vin zilele, spune Domnul, când voi semăna casa lui Israel şi casa lui Iuda cu sămânţă de om şi cu sămânţă de animal.
28. Şi se va întâmpla, că precum i-am păzit, pentru a smulge şi pentru a dărâma şi pentru a surpa şi pentru a distruge şi pentru a chinui; tot astfel voi păzi asupra lor pentru a zidi şi pentru a sădi, spune Domnul.
29. În acele zile ei nu vor mai spune: Părinţii au mâncat aguridă şi dinţii copiilor s-au strepezit.
30. Dar fiecare va muri pentru propria lui nelegiuire; oricărui om care mănâncă aguridă, i se vor strepezi dinţii.
31. Iată, vin zilele, spune Domnul, când voi face un nou legământ cu casa lui Israel şi cu casa lui Iuda:
32. Nu conform cu legământul pe care l-am făcut cu părinţii lor, în ziua în care i-am luat de mână ca să îi scot din ţara Egiptului; legământ al meu pe care ei l-au rupt, deşi le eram soţ, spune Domnul;
33. Ci acesta va fi legământul pe care îl voi face cu casa lui Israel: După acele zile, spune Domnul, voi pune legea mea în părţile lor ascunse şi o voi scrie în inimile lor; şi eu voi fi Dumnezeul lor şi ei vor fi poporul meu.
34. Şi nu vor mai învăţa fiecare om pe aproapele său şi fiecare om pe fratele său, spunând: Cunoaşteţi pe Domnul, pentru că toţi mă vor cunoaşte, de la cel mai mic al lor şi până la cel mai mare al lor, spune Domnul, pentru că voi ierta nelegiuirea lor şi nu îmi voi mai aminti păcatul lor.
35. Astfel spune Domnul, care dă soarele ca lumină ziua şi rânduielile lunii şi ale stelelor ca lumină noaptea; care desparte marea când valurile ei răcnesc; Domnul oştirilor este numele său:
36. Dacă acele rânduieli se depărtează dinaintea mea, spune Domnul, atunci sămânţa lui Israel de asemenea va înceta de la a fi o naţiune înaintea mea pentru totdeauna.
37. Astfel spune Domnul: Dacă cerul de deasupra poate fi măsurat şi temeliile pământului pot fi cercetate dedesubt, eu de asemenea voi lepăda toată sămânţa lui Israel pentru tot ce au făcut ei, spune Domnul.
38. Iată, vin zilele, spune Domnul, când cetatea va fi zidită pentru Domnul, de la turnul lui Hananeel până la poarta colţului.
39. Şi frânghia de măsurat va ieşi încă prin faţa ei peste dealul Gareb şi se va întoarce la Goat.
40. Şi toată valea trupurilor moarte şi a cenuşii şi toate câmpurile până la pârâul Chedron, până la colţul porţii cailor spre est, vor fi sfinte pentru Domnul: aceasta nu va mai fi smulsă, nici nu vor mai fi dărâmate pentru totdeauna.