1. Păcatul lui Iuda este scris cu un toc de fier şi cu vârful unui diamant; este gravat pe tăbliţa inimii lor şi pe coarnele altarelor voastre;
2. În timp ce copiii lor îşi amintesc de altarele lor şi de altarele lor lângă copacii verzi de pe dealurile înalte.
3. O, muntele meu în câmp, eu voi da averea ta şi toate tezaurele tale ca pradă, şi înălţimile tale pentru păcat, în toate graniţele tale.
4. Şi tu, chiar tu însuţi, vei renunţa la moştenirea ta pe care ţi-o dădusem; şi te voi face să serveşti duşmanilor tăi în ţara pe care nu o cunoşti, pentru că aţi aprins în mânia mea un foc, ce va arde pentru totdeauna.
5. Astfel spune Domnul: Blestemat fie omul care se încrede în om şi care îşi face carnea braţ al său şi a cărui inimă se depărtează de Domnul.
6. Fiindcă el va fi ca un rug într-un loc uscat, şi nu va vedea când vine binele; ci va locui în locurile arse ale pustiei, într-un pământ sărat şi nelocuit.
7. Binecuvântat este omul care se încrede în Domnul şi a cărui speranţă este Domnul.
8. Pentru că el va fi ca un copac sădit lângă ape şi care îşi întinde rădăcinile lângă râu şi nu va vedea când vine arşiţa, ci frunza lui va fi verde; şi nu se va îngrijora în anul de secetă, nici nu va înceta de la a da rod.
9. Inima este mai înşelătoare decât toate şi este nespus de stricată: cine o poate cunoaşte?
10. Eu Domnul cercetez inima, eu încerc rărunchii, ca să dau fiecărui om conform căilor lui şi conform rodului facerilor sale.
11. Precum potârnichea cloceşte ouă pe care nu le-a făcut, astfel cel care obţine bogăţii, dar nu pe drept, le va lăsa la jumătatea zilelor lui şi la sfârşitul lui va fi un nebun.
12. Un tron înalt glorios de la început este locul sanctuarului nostru.