1. Mai mult, împăratul David a spus întregii adunări: Solomon, fiul meu, pe care Dumnezeu singur l-a ales, este încă tânăr şi plăpând şi lucrarea este măreaţă, căci palatul nu este pentru om, ci pentru Domnul Dumnezeu.
2. Acum am pregătit, cu toată puterea mea pentru casa Dumnezeului meu, aurul pentru lucrurile din aur şi argintul pentru lucrurile din argint şi arama pentru lucrurile din aramă, fierul pentru lucrurile din fier şi lemn pentru lucrurile din lemn; pietre de onix şi pietre să fie montate, pietre strălucitoare şi de diverse culori şi tot felul de pietre preţioase şi pietre de marmură în abundenţă.
3. Mai mult, deoarece mi-am pus dragostea pentru casa Dumnezeului meu, am dat din propria mea avere, din aur şi argint, casei Dumnezeului meu, peste şi deasupra a tot ceea ce am pregătit pentru casa sfântă,
4. Trei mii de talanţi de aur, de aur din Ofir şi şapte mii de talanţi de argint curat, pentru a îmbrăca zidurile caselor în întregime;
5. Aurul pentru lucrurile de aur şi argintul pentru lucrurile de argint şi pentru tot felul de lucrări, să fie făcute de mâinile meşteşugarilor. Şi cine voieşte să îşi consacre serviciul în această zi, Domnului?
6. Atunci mai marii părinţi şi prinţii triburilor lui Israel şi căpeteniile a mii şi a sute, cu conducătorii lucrării împăratului, s-au oferit de bunăvoie,
7. Şi au dat pentru serviciul casei lui Dumnezeu: aur, cinci mii de talanţi şi zece mii de drahme şi argint, zece mii de talanţi şi aramă, optsprezece mii de talanţi şi o sută de mii de talanţi de fier.
8. Şi la cei la care s-au găsit pietre preţioase, le-au dat la tezaurul casei Domnului, prin mâna lui Iehiel gherşonitul.
9. Atunci poporul s-a bucurat pentru că au dat de bunăvoie, deoarece cu o inimă desăvârşită le-au oferit de bunăvoie Domnului; şi împăratul David de asemenea s-a bucurat cu mare bucurie.
10. De aceea David a binecuvântat pe Domnul înaintea întregii adunări; şi David a spus: Binecuvântat fii tu, Domnul Dumnezeul lui Israel, tatăl nostru, pentru totdeauna şi întotdeauna.
11. A ta, Doamne, este măreţia şi puterea şi gloria şi victoria şi maiestatea, fiindcă tot ce este în cer şi pe pământ este al tău; a ta este împărăţia, Doamne şi tu eşti preamărit ca şi cap deasupra tuturor.
12. Deopotrivă bogăţii şi onoare vin din tine şi tu domneşti peste toate; şi în mâna ta este putere şi tărie; şi în mâna ta stă să faci lucruri mari şi să dai tărie tuturor.
13. Şi de aceea, Dumnezeul nostru, îţi mulţumim şi lăudăm numele tău glorios.
14. Dar cine sunt eu şi ce este poporul meu, ca să fim în stare să îţi oferim de bunăvoie în acest fel? Căci toate lucrurile vin din tine şi din al tău ţi-am dat noi.
15. Fiindcă suntem străini înaintea ta şi locuitori temporari, precum au fost toţi părinţii noştri. Zilele noastre pe pământ sunt ca o umbră şi nu este nimeni să rămână.
16. Doamne Dumnezeul nostru, toată această avere pe care am pregătit-o pentru a-ţi construi o casă pentru numele tău sfânt, vine din mâna ta şi este tot a ta.
17. Cunosc de asemenea, Dumnezeul meu, că tu încerci inima şi ai plăcere în integritate. Cât despre mine, în integritatea inimii mele, am oferit de bunăvoie toate aceste lucruri; şi acum am văzut cu bucurie poporul tău, care este prezent aici, că ţi-au oferit de bunăvoie.
18. Doamne Dumnezeul lui Avraam, Isaac şi al lui Israel, părinţii noştri, ţine aceasta pentru totdeauna în închipuirea gândurilor inimii poporului tău şi pregăteşte inima lui pentru tine;
19. Şi dă-i lui Solomon, fiul meu, o inimă desăvârşită, să ţină poruncile tale, mărturiile tale, statutele tale şi să facă toate aceste lucruri şi să construiască palatul, pentru care am făcut pregătiri.
20. Şi David a spus întregii adunări: Acum binecuvântaţi pe Domnul Dumnezeul vostru. Şi toată adunarea a binecuvântat pe Domnul Dumnezeul părinţilor lor; şi şi-au plecat capetele şi s-au închinat Domnului şi împăratului.
21. Şi au înjunghiat sacrificii Domnului şi au adus oferiri arse Domnului, a doua zi după acea zi, o mie de tauri, o mie de berbeci şi o mie de miei, cu oferirile lor de băutură şi sacrificii din abundenţă pentru tot Israelul;
22. Şi au mâncat şi au băut înaintea Domnului în acea zi cu mare veselie. Şi l-au făcut pe Solomon, fiul lui David, împărat a doua oară şi l-au uns pentru Domnul să fie mai marele guvernator, şi pe Ţadoc să fie preot.
23. Atunci Solomon a şezut pe tronul Domnului, ca împărat în locul tatălui său David, şi a prosperat; şi tot Israelul a ascultat de el.
24. Şi toţi prinţii şi războinicii şi de asemenea toţi fiii împăratului David, s-au supus împăratului Solomon.
25. Şi Domnul a preamărit pe Solomon, peste măsură, în ochii întregului Israel şi i-a dăruit o astfel de maiestate împărătească ce nu mai fusese peste vreun împărat înaintea lui, în Israel.
26. Astfel David, fiul lui Isai, a domnit peste tot Israelul.
27. Şi timpul cât a domnit peste Israel a fost de patruzeci de ani; şapte ani a domnit în Hebron şi treizeci şi trei de ani a domnit în Ierusalim.
28. Şi a murit la o bătrâneţe frumoasă, plin de zile, bogăţii şi onoare; şi Solomon, fiul său, a domnit în locul său.
29. Şi faptele împăratului David, cele dintâi şi cele din urmă, iată, ele sunt scrise în cartea lui Samuel, văzătorul, şi în cartea profetului Natan şi în cartea lui Gad, văzătorul,
30. Cu toată domnia lui şi puterea lui şi timpurile care au trecut peste el şi peste Israel şi peste toate împărăţiile ţărilor.