3. Şi Dumnezeu a spus: Să fie lumină! Şi a fost lumină.
4. Şi Dumnezeu a văzut lumina, că era bună; şi Dumnezeu a despărţit lumina de întuneric.
5. Şi Dumnezeu a numit lumina zi şi întunericul l-a numit noapte. Şi a fost o seară şi o dimineaţă: ziua întâi.
6. Şi Dumnezeu a spus: Să fie o întindere în mijlocul apelor şi aceasta să despartă apele de ape.
7. Şi Dumnezeu a făcut întinderea şi a despărţit apele care erau dedesubtul întinderii de apele care erau deasupra întinderii şi aşa a fost.
8. Şi Dumnezeu a numit întinderea cer. Şi a fost o seară şi o dimineaţă: ziua a doua.
9. Şi Dumnezeu a spus: Apele de sub cer să se adune la un loc şi să se arate uscatul. Şi aşa a fost.
10. Şi Dumnezeu a numit uscatul pământ, şi adunarea apelor a numit-o mări; şi Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun.
11. Şi Dumnezeu a spus: Să dea pământul iarbă, verdeaţa care aduce sămânţă şi pomi roditori care aduc rod după felul lor, a căror sămânţă este în ei, pe pământ. Şi aşa a fost.
12. Şi pământul a dat iarbă şi verdeaţă care aduce sămânţă după felul ei şi pomi care aduc rod, a căror sămânţă era în ei, după felul lor; şi Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun.
13. Şi a fost o seară şi o dimineaţă: ziua a treia.
14. Şi Dumnezeu a spus: Să fie luminători în întinderea cerului pentru a despărţi ziua de noapte; şi ei să fie pentru semne şi pentru anotimpuri şi pentru zile şi ani;
15. Şi ei să fie ca luminători în întinderea cerului pentru a da lumină peste pământ. Şi aşa a fost.
16. Şi Dumnezeu a făcut doi luminători mari: luminătorul mai mare pentru a stăpâni ziua şi luminătorul mai mic pentru a stăpâni noaptea; el a făcut de asemenea stelele.
17. Şi Dumnezeu i-a pus în întinderea cerului pentru a da lumină peste pământ,
18. Şi pentru a stăpâni peste zi şi peste noapte şi să despartă lumina de întuneric; şi Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun.