12. Atunci duhul m-a ridicat şi am auzit înapoia mea o voce a unei mari vijelii, spunând: Binecuvântată fie gloria Domnului, din locaşul său.
13. Am auzit de asemenea zgomotul aripilor făpturilor vii care se atingeau una de alta şi zgomotul roţilor din faţa lor şi un zgomot al unei mari vijelii.
14. Astfel duhul m-a ridicat şi m-a dus şi am mers în amărăciune, în aprinderea duhului meu; dar mâna Domnului era tare peste mine.
15. Atunci eu am venit la cei din captivitate la Tel-Abib, care locuiau lângă râul Chebar şi am şezut unde ei au şezut şi şapte zile am rămas acolo înmărmurit printre ei.
16. Şi s-a întâmplat că, la sfârşitul a şapte zile, cuvântul Domnului a venit la mine, spunând:
17. Fiu al omului, te-am pus paznic peste casa lui Israel; de aceea ascultă cuvântul din gura mea şi avertizează-i din partea mea.
18. Când spun celui stricat: Vei muri negreşit; şi tu nu îl avertizezi, nici nu vorbeşti ca să îl avertizezi pe cel stricat de calea lui stricată, pentru a-şi salva viaţa; acel om stricat va muri în nelegiuirea lui; dar sângele lui îl voi cere din mâna ta.
19. Totuşi, dacă îl avertizezi pe cel stricat şi el nu se întoarce de la stricăciunea lui, nici de la calea lui cea rea, el va muri în nelegiuirea lui; dar tu ţi-ai scăpat sufletul.