20. Sufletul care păcătuieşte, acela va muri. Fiul nu va purta nelegiuirea tatălui, nici tatăl nu va purta nelegiuirea fiului: dreptatea celui drept va fi asupra lui însuşi şi stricăciunea celui stricat va fi asupra lui însuşi.
21. Dar dacă cel stricat se va întoarce de la toate păcatele lui, pe care le-a făcut, şi va păzi toate statutele mele şi va face ceea ce este legiuit şi drept, el va trăi negreşit, nu va muri.
22. Toate fărădelegile lui, pe care le-a făcut, nu îi vor fi menţionate; el va trăi în dreptatea lui, pe care a făcut-o.
23. Găsesc eu vreo plăcere în moartea celui stricat? spune Domnul Dumnezeu; şi nu în întoarcerea lui de la căile lui, pentru a trăi?