12. Şi veţi cunoaşte că eu sunt Domnul, căci nu aţi umblat în statutele mele, nici nu aţi făcut judecăţile mele, ci aţi făcut după obiceiurile păgânilor care sunt de jur împrejurul vostru.
13. Şi s-a întâmplat, pe când profeţeam, că Pelatia, fiul lui Benaia, a murit. Atunci am căzut cu faţa la pământ şi am strigat cu o voce tare şi am spus: Ah, Doamne Dumnezeule! Vei mistui deplin rămăşiţa lui Israel?
14. Din nou, cuvântul Domnului a venit la mine, spunând:
15. Fiu al omului, fraţii tăi, chiar fraţii tăi, bărbaţii din rudenia ta şi toată casa lui Israel în întregime, sunt aceia către care locuitorii Ierusalimului au spus: Depărtaţi-vă de Domnul; nouă ne este dată această ţară în stăpânire.
16. De aceea spune: Astfel spune Domnul Dumnezeu: Deşi i-am lepădat departe printre păgâni şi deşi i-am împrăştiat printre ţări, totuşi le voi fi ca un mic sanctuar în ţările unde au ajuns.
17. De aceea spune: Astfel spune Domnul Dumnezeu: Vă voi strânge chiar dintre popoare şi vă voi aduna din ţările în care aţi fost împrăştiaţi şi vă voi da ţara lui Israel.