20. Cel ce s-a temut de cuvântul Domnului printre servitorii lui Faraon a pus pe servitorii săi şi vitele sale să fugă în case;
21. Şi cel ce nu a luat în considerare cuvântul Domnului a lăsat pe servitorii săi şi vitele sale în câmp.
22. Şi Domnul i-a spus lui Moise: Întinde-ţi mâna spre cer, ca să fie grindină în toată ţara Egiptului, peste om şi peste animal şi peste fiecare iarbă din câmp, prin toată ţara Egiptului.
23. Şi Moise şi-a întins toiagul spre cer şi Domnul a trimis tunet şi grindină şi focul a alergat de-a lungul pământului; şi Domnul a plouat grindină peste ţara Egiptului.
24. Astfel a fost grindină şi foc amestecat cu grindină, foarte apăsătoare, cum nu a mai fost asemenea în toată ţara Egiptului de când a devenit o naţiune.
25. Şi grindina a lovit în toată ţara Egiptului tot ce era în câmp, deopotrivă om şi animal; şi grindina a lovit fiecare iarbă din câmp şi a frânt fiecare copac din câmp.
26. Numai în ţinutul Gosen, unde erau copiii lui Israel, nu a fost grindină.
27. Şi Faraon a trimis şi a chemat pe Moise şi Aaron şi le-a spus: Eu am păcătuit de această dată; Domnul este drept şi eu şi poporul meu suntem stricaţi.
28. Rugaţi pe Domnul (pentru că este destul) ca să nu mai fie tunete puternice şi grindină; şi vă voi lăsa să plecaţi şi nu veţi mai sta.
29. Şi Moise i-a spus: Imediat ce voi fi ieşit din cetate, îmi voi întinde mâinile spre Domnul; şi tunetul va înceta, nici nu va mai fi grindină; ca să ştii că pământul este al Domnului.
30. Dar cât despre tine şi servitorii tăi, ştiu că nu vă veţi teme de Domnul Dumnezeu.