5. Şi Domnul a coborât în nor şi a stat cu el acolo şi a vestit numele Domnului.
6. Şi Domnul a trecut pe dinaintea lui şi a vestit: Domnul, Domnul Dumnezeu, milostiv şi cu har, îndelung răbdător şi abundent în bunătate şi adevăr,
7. Păstrând milă pentru mii, iertând nelegiuire şi fărădelege şi păcat şi în niciun fel nu va cruţa pe vinovat; pedepsind nelegiuirea părinţilor peste copii şi peste copiii copiilor, până la a treia şi a patra generaţie.
8. Şi Moise s-a grăbit şi şi-a plecat capul spre pământ şi s-a închinat.
9. Şi a spus: Dacă acum am găsit har înaintea ochilor tăi, Doamne, lasă te rog, ca Domnul meu, să meargă printre noi, pentru că acesta este un popor îndărătnic; şi iartă nelegiuirea noastră şi păcatul nostru şi ia-ne ca moştenirea ta.
10. Iar el a spus: Iată, fac un legământ: înaintea întregului tău popor voi face minuni, aşa cum nu s-au mai făcut pe tot pământul, nici în vreo naţiune; şi tot poporul printre care tu te afli vor vedea lucrarea Domnului; căci este un lucru înfricoşător pe care îl voi face cu tine.
11. Ţine ceea ce îţi poruncesc în această zi; iată, alung dinaintea ta pe amorit şi pe canaanit şi pe hitit şi pe perizit şi pe hivit şi pe iebusit.
12. Ia seama la tine însuţi, ca nu cumva să faci legământ cu locuitorii ţării în care mergi, ca nu cumva să fie o cursă în mijlocul tău;
13. Ci să distrugeţi altarele lor, să spargeţi idolii lor şi să le tăiaţi dumbrăvile,
14. Pentru că nu te vei închina niciunui alt dumnezeu, pentru că Domnul, a cărui nume este Gelos, este un Dumnezeu gelos;
15. Nu cumva să faci legământ cu locuitorii ţării şi ei să curvească după dumnezeii lor şi să aducă sacrificiu dumnezeilor lor şi vreunul să te cheme şi să mănânci din sacrificiul lui;
16. Şi să iei dintre fiicele lor pentru fiii tăi şi fiicele lor să curvească după dumnezeii lor şi să facă pe fiii tăi să curvească după dumnezeii lor.
17. Să nu îţi faci dumnezei turnaţi.
18. Ţine sărbătoarea azimelor. Mănâncă şapte zile azimă cum ţi-am poruncit, în timpul lunii Abib, pentru că în luna Abib ai ieşit din Egipt.
19. Tot ce deschide pântecele este al meu; şi fiecare întâi născut între vitele tale, fie bou sau oaie.
20. Dar să răscumperi pe întâiul născut al măgăriţei cu un miel; şi dacă nu îl răscumperi, atunci să îi frângi gâtul. Să răscumperi pe tot întâiul născut dintre fiii tăi. Şi niciunul să nu se arate înaintea mea cu mâna goală.
21. Să lucrezi şase zile, dar să te odihneşti în a şaptea zi; să te odihneşti în timpul aratului şi al secerişului.