12. Cel ce loveşte un om şi acesta moare, să fie cu siguranţă dat la moarte.
13. Şi dacă un bărbat nu stă la pândă, ci Dumnezeu îl dă pe acela în mâna lui, atunci îţi voi rândui un loc în care el să fugă.
14. Dar dacă un om vine cu intenţie asupra aproapelui său ca să îl ucidă cu vicleşug, ia-l de la altarul meu, ca el să moară.
15. Şi cel ce loveşte pe tatăl său, sau pe mama sa, să fie cu siguranţă dat la moarte.
16. Şi cel ce fură un om şi îl vinde, sau dacă va fi găsit în mâna lui, să fie cu siguranţă dat la moarte.
17. Şi cel ce blestemă pe tatăl său, sau pe mama sa, să fie cu siguranţă dat la moarte.
18. Şi dacă oamenii se ceartă şi unul loveşte pe altul cu o piatră, sau cu pumnul şi el nu moare, dar cade la pat,
19. Dacă el se ridică din nou şi umblă pe afară sprijinit în toiagul său, atunci cel ce l-a lovit va fi achitat; numai că el va plăti pentru timpul lui pierdut şi îi va face să fie complet vindecat.
20. Şi dacă un bărbat loveşte pe servitorul său, sau pe servitoarea sa, cu un toiag şi acesta moare sub mâna lui, să fie cu siguranţă pedepsit.
21. Cu toate acestea, dacă el continuă să trăiască o zi sau două, să nu fie pedepsit, pentru că el este banul lui.
22. Dacă oamenii se ceartă şi rănesc o femeie însărcinată, aşa încât rodul ei iese din ea şi totuşi nu urmează vătămare, el să fie pedepsit cu siguranţă, conform cu ceea ce soţul femeii va aşeza peste el; şi va plăti aşa cum judecătorii hotărăsc.
23. Şi dacă urmează vreo vătămare, atunci vei da viaţă pentru viaţă,