11. Cine este asemenea ţie, Doamne, printre dumnezei? Cine este asemenea ţie, glorios în sfinţenie, înspăimântător în laude, făcând minuni?
12. Tu ai întins mâna ta dreaptă, pământul i-a înghiţit.
13. În mila ta ai condus poporul pe care l-ai răscumpărat; i-ai călăuzit în puterea ta la sfânta ta locuinţă.
14. Poporul va auzi şi se va înspăimânta; întristare îi va apuca pe locuitorii Palestinei.
15. Atunci conducătorii Edomului vor fi uimiţi; bărbaţii tari ai Moabului, tremurând îi vor apuca; toţi locuitorii din Canaan se vor topi.
16. Spaimă şi groază va cădea asupra lor; prin măreţia braţului tău vor fi muţi ca o piatră, până când trece poporul tău, Doamne, până când trece poporul, pe care tu l-ai cumpărat.
17. Tu îi vei aduce înăuntru şi îi vei sădi în muntele moştenirii tale, în locul, Doamne, pe care l-ai făcut pentru tine pentru a locui în el, în Sanctuar, Doamne, pe care mâinile tale l-au întemeiat.
18. Domnul va domni pentru totdeauna şi întotdeauna.
19. Căci calul lui Faraon a intrat cu carele lui şi cu călăreţii lui în mare şi Domnul a adus înapoi apele mării peste ei; dar copiii lui Israel au mers pe pământ uscat în mijlocul mării.
20. Şi Miriam, profetesa, sora lui Aaron, a luat o tamburină în mâna ei; şi toate femeile au ieşit după ea cu tamburine şi cu dansuri.
21. Şi Miriam le-a răspuns: Cântaţi Domnului, pentru că el a triumfat glorios; calul şi călăreţul lui i-a aruncat în mare.