8. Şi să arăţi fiului tău în acea zi, spunând: Aceasta se face din cauza a ceea ce Domnul mi-a făcut când eu am ieşit afară din Egipt.
9. Şi aceasta să îţi fie ca semn pe mâna ta şi pentru o amintire între ochii tăi, ca legea Domnului să fie în gura ta, căci cu mână puternică Domnul te-a scos din Egipt.
10. De aceea ţine această rânduială la timpul ei din an în an.
11. Şi va fi, când Domnul te va aduce în ţara canaaniţilor, precum a jurat părinţilor tăi şi ţi-o va da,
12. Că vei pune deoparte pentru Domnul tot ceea ce deschide pântecele şi fiecare întâi născut care vine de la un animal pe care îl ai; cei de parte bărbătească vor fi ai Domnului.
13. Şi fiecare întâi născut al unui măgar să îl răscumperi cu un miel; şi dacă refuzi să îl răscumperi, atunci să îi rupi gâtul; şi tot întâiul născut al omului între copiii tăi să îl răscumperi.
14. Şi va fi, când fiul tău te va întreba în timpul care vine, spunând: Ce este aceasta? Că îi vei zice: Prin puterea mâinii Domnul ne-a scos din Egipt, din casa robiei:
15. Şi s-a întâmplat, când Faraon se încăpăţâna să ne lase să plecăm, că Domnul a ucis pe fiecare întâi născut în ţara Egiptului, deopotrivă întâiul născut al omului şi întâiul născut al animalului; de aceea eu sacrific Domnului tot ceea ce deschide pântecele, fiind de parte bărbătească; dar tot întâiul născut al copiilor mei îl răscumpăr.
16. Şi va fi ca semn pe mâna ta şi ca fruntarii între ochii tăi; căci prin puterea mâinii Domnul ne-a scos din Egipt.
17. Şi s-a întâmplat, când Faraon a lăsat poporul să plece, că Dumnezeu nu i-a condus pe calea ţării filistenilor, deşi aceea era aproape; fiindcă Dumnezeu a spus: Nu cumva să se întâmple ca poporul să se pocăiască văzând război şi să se întoarcă în Egipt;