1. Astfel mi-a arătat Domnul Dumnezeu; şi, iată, un coş cu fructe de vară.
2. Şi a spus: Amos ce vezi? Iar eu am spus: Un coş cu fructe de vară. Atunci Domnul mi-a spus: A venit sfârşitul asupra poporului meu Israel; nu voi mai trece pe lângă ei.
3. Şi cântările templului vor fi urlete în acea zi, spune Domnul Dumnezeu; vor fi multe trupuri moarte în fiecare loc; ei le vor arunca afară în tăcere.
4. Ascultaţi aceasta, voi care înghiţiţi pe nevoiaşi, pentru a face pe săracii ţării să înceteze,
5. Spunând: Când va trece luna nouă, ca să vindem grâne? şi sabatul, ca să punem înainte grâu, făcând efa mică şi şekelul mare, şi prin înşelăciune falsificând balanţele?
6. Ca să cumpărăm pe săraci pentru argint şi pe nevoiaşi pentru o pereche de încălţăminte; da, şi să vindem codina grâului?
7. Domnul a jurat pe maiestatea lui Iacob: Cu siguranţă nu voi uita vreuna din lucrările lor.
8. Să nu se cutremure ţara pentru aceasta, şi să nu se jelească oricine care locuieşte în ea? Şi se va ridica în întregime ca un potop; şi va fi lepădată şi înecată, precum prin potopul Egiptului.
9. Şi se va întâmpla în acea zi, spune Domnul Dumnezeu, că voi face ca soarele să apună la amiază şi voi întuneca pământul în plină zi;
10. Şi voi preface sărbătorile voastre în jale şi toate cântările voastre în plângere; şi voi aduce pânză de sac pe toate coapsele şi chelie pe fiecare cap; şi o voi face ca jalea pentru singurul fiu şi sfârşitul ei ca o zi amară.
11. Iată, vin zilele, spune Domnul Dumnezeu, că voi trimite o foamete în ţară; nu foamete de pâine, nici sete de apă, ci de auzire a cuvintelor Domnului;
12. Şi ei vor rătăci de la mare la mare şi de la nord până la est, vor alerga încoace şi încolo pentru a căuta cuvântul Domnului şi nu îl vor găsi.
13. În acea zi fecioarele cele frumoase şi tinerii vor leşina de sete.
14. Cei care jură pe păcatul Samariei şi spun: Dane, viu este dumnezeul tău; şi: Viu este obiceiul Beer-Şebei; chiar ei vor cădea şi niciodată nu se vor mai ridica.