15. Şi Samuel i-a spus lui Saul: De ce m-ai tulburat, înălţându-mă? Şi Saul a răspuns: Sunt foarte strâmtorat, pentru că filistenii fac război împotriva mea şi Dumnezeu s-a depărtat de la mine şi nu îmi mai răspunde, nici prin profeţi, nici prin vise; de aceea te-am chemat, ca să îmi faci cunoscut ce să fac.
16. Atunci Samuel a spus: Pentru ce atunci mă întrebi pe mine, văzând că Domnul s-a depărtat de la tine şi a devenit duşmanul tău?
17. Şi Domnul i-a făcut, precum a vorbit prin mine; fiindcă Domnul a rupt împărăţia din mâna ta şi a dat-o aproapelui tău, lui David;
18. Pentru că nu ai ascultat de vocea Domnului, nici nu ai împlinit furia lui înverşunată asupra lui Amalec, de aceea ţi-a făcut Domnul acest lucru astăzi.
19. Mai mult, Domnul va da de asemenea pe Israel cu tine în mâna filistenilor; şi mâine tu şi fiii tăi veţi fi cu mine; Domnul de asemenea va da oştirea lui Israel în mâna filistenilor.
20. Atunci Saul a căzut îndată întins la pământ şi s-a temut foarte tare, din cauza cuvintelor lui Samuel; şi nu era nicio putere în el, pentru că nu mâncase pâine toată ziua şi toată noaptea.
21. Şi femeia a venit la Saul şi a văzut că era foarte tulburat şi i-a spus: Iată, roaba ta a ascultat de vocea ta şi mi-am pus viaţa în joc şi am dat ascultare cuvintelor tale pe care mi le-ai vorbit.
22. De aceea acum, te rog, dă şi tu ascultare vocii roabei tale şi lasă-mă să pun o bucată de pâine înaintea ta; şi mănâncă, să ai putere, când mergi pe calea ta.
23. Dar el a refuzat şi a spus: Nu voi mânca. Dar servitorii săi, împreună cu femeia, l-au constrâns; şi el a dat ascultare vocii lor. Astfel s-a ridicat de la pământ şi a şezut pe pat.
24. Şi femeia avea un viţel gras în casă; şi s-a grăbit şi l-a înjunghiat; şi a luat făină şi a frământat-o şi a copt azime din ea;
25. Şi a adus înaintea lui Saul şi înaintea servitorilor săi şi ei au mâncat. Apoi s-au ridicat şi au plecat în acea noapte.