43. Atunci Saul i-a spus lui Ionatan: Spune-mi ce ai făcut. Şi Ionatan i-a spus şi a zis: Am gustat doar puţină miere cu capătul toiagului care era în mâna mea şi, iată, voi muri.
44. Şi Saul a răspuns: Astfel să facă Dumnezeu şi încă mai mult; fiindcă vei muri negreşit, Ionatane.
45. Şi poporul a spus lui Saul: Să moară Ionatan, care a lucrat această mare salvare în Israel? Nicidecum; precum Domnul trăieşte, niciun fir de păr din capul său nu va cădea la pământ, pentru că astăzi el a lucrat cu Dumnezeu. Astfel poporul l-a salvat pe Ionatan, încât nu a murit.
46. Şi Saul a încetat să urmărească pe filisteni; şi filistenii au mers la locul lor.
47. Astfel Saul a luat împărăţia peste Israel şi a luptat împotriva tuturor duşmanilor săi de fiecare parte, împotriva Moabului şi împotriva copiilor lui Amon şi împotriva Edomului şi împotriva împăraţilor din Ţoba şi împotriva filistenilor; şi oriunde se întorcea, îi chinuia.
48. Şi a adunat o oştire şi a lovit pe amaleciţi şi a eliberat pe Israel din mâinile celor care îl jefuiau.
49. Şi, fiii lui Saul au fost: Ionatan şi Işvi şi Malchişua; şi numele celor două fiice ale sale erau acestea: numele celei întâi născute, Merab, şi numele celei mai tinere, Mical;
50. Şi numele soţiei lui Saul era Ahinoam, fiica lui Ahimaaţ; şi numele căpeteniei oştirii sale era Abner, fiul lui Ner, unchiul lui Saul.