1. Spun adevărul în Cristos, nu mint, conştiinţa mea de asemenea aducându-mi mărturie în Duhul Sfânt,
2. Că am mare întristare şi mâhnire neîncetată în inima mea.
3. Fiindcă aş fi dorit să fiu eu însumi blestemat de la Cristos pentru fraţii mei, rudele mele conform cărnii,
4. Care sunt israeliţi, cărora le aparţine adopţia şi gloria şi legămintele şi darea legii şi serviciul lui Dumnezeu şi promisiunile;
5. Ai cărora sunt părinții şi din care conform cărnii este Cristos, care este peste toate, Dumnezeu binecuvântat pentru totdeauna. Amin.
6. Dar nu ca şi cum cuvântul lui Dumnezeu a fost fără efect. Fiindcă nu toţi cei din Israel, sunt Israel;
7. Nici nu sunt toţi copii pentru că sunt sămânţa lui Avraam; ci: În Isaac ţi se va numi sămânţa.
8. Căci aşa este: Cei ce sunt copiii cărnii, aceştia nu sunt copiii lui Dumnezeu; ci copiii promisiunii sunt socotiţi ca sămânţă.
9. Fiindcă acesta este cuvântul promisiunii: La timpul acesta voi veni şi Sara va avea un fiu.
10. Şi nu numai; dar şi când Rebeca a rămas însărcinată printr-unul singur, prin tatăl nostru Isaac,
11. (Copiii, în adevăr, nefiind încă născuţi, nici practicând ceva bine sau rău, ca scopul lui Dumnezeu, conform alegerii, să rămână nu din fapte, ci din cel care cheamă),
12. I-a fost spus că: Cel mai mare va servi celui mai mic.
13. Aşa cum este scris: Am iubit pe Iacob, dar am urât pe Esau.
14. Atunci ce vom spune? Este nedreptate la Dumnezeu? Nicidecum.
15. Fiindcă el îi spune lui Moise: Voi avea milă de cine voi avea milă; şi voi avea compasiune de cine voi avea compasiune.
16. Aşadar, nu este de la cine voieşte, nici de la cine aleargă, ci de la Dumnezeu care arată milă.
17. Fiindcă scriptura spune lui Faraon: Chiar pentru acest scop te-am ridicat, ca să arăt în tine puterea mea şi pentru ca numele meu să fie vestit peste tot pământul.
18. Aşadar el are milă de cine voieşte şi pe cine voieşte împietreşte.
19. Atunci îmi vei spune: De ce mai găseşte vină? Fiindcă cine s-a împotrivit voii lui?
20. Dar mai degrabă: Cine eşti tu, omule, care contrazici pe Dumnezeu? Va spune lucrul format celui care l-a format: De ce m-ai făcut astfel?
21. Nu are olarul putere peste lut, din acelaşi amestec să facă un vas pentru onoare şi altul pentru dezonoare?
22. Şi ce dacă Dumnezeu, voind să arate furie şi să îşi facă cunoscută puterea, a îndurat cu multă îndelungă răbdare vasele furiei pregătite pentru distrugere;
23. Şi ca să facă cunoscute bogăţiile gloriei sale peste vasele milei, pe care le-a pregătit dinainte pentru glorie,
24. Adică pe noi, pe care ne-a chemat nu numai dintre iudei, ci şi dintre neamuri?
25. Aşa cum spune şi în Osea: Îl voi chema poporul meu pe cel ce nu era poporul meu; şi preaiubită pe cea care nu era preaiubită.
26. Şi se va întâmpla că în locul unde li se spunea: Voi nu sunteţi poporul meu; acolo vor fi chemaţi fiii Dumnezeului cel viu.
27. Isaia, de asemenea, strigă despre Israel: Dacă numărul copiilor lui Israel ar fi ca nisipul mării, o rămăşiţă va fi salvată.
28. Fiindcă va termina lucrarea şi o va scurta în dreptate, pentru că Domnul va face o lucrare scurtă pe pământ.
29. Şi aşa cum a spus Isaia înainte: Dacă Domnul Sabaot nu ne-ar fi lăsat o sămânţă, am fi fost ca Sodoma şi ne-am fi asemănat cu Gomora.
30. Ce vom spune atunci? Că neamurile, care nu urmăreau dreptatea, au ajuns la dreptate, adică dreptatea care este din credinţă;
31. Dar Israel, care urmărea legea dreptăţii, nu a ajuns la legea dreptăţii.
32. De ce? Pentru că nu au căutat-o prin credinţă, ci ca prin faptele legii. Fiindcă s-au împiedicat de acea piatră de cădere;
33. Aşa cum este scris: Iată, eu pun în Sion o piatră de cădere şi o stâncă de poticnire; şi oricine crede în el, nu va fi ruşinat.