17. Iată, tu, te numeşti iudeu şi te bazezi pe lege şi te făleşti cu Dumnezeu,
18. Şi îi ştii voia şi deosebeşti lucruri nespus mai bune, fiind învăţat din lege;
19. Şi eşti sigur că tu însuţi eşti călăuză orbilor, lumină celor ce sunt în întuneric,
20. Îndrumător al celor fără minte, învăţător al pruncilor, având forma cunoaşterii şi a adevărului în lege.
21. Tu dar, care înveţi pe altul, pe tine însuţi nu te înveţi? Tu care predici: Să nu furi; furi?
22. Tu care spui: Să nu comiţi adulter; comiţi adulter? Tu care deteşti idolii, comiţi sacrilegiu?
23. Tu care te făleşti cu legea, îl dezonorezi pe Dumnezeu prin încălcarea legii?