1. Primiţi-l pe cel slab în credinţă, dar nu pentru dispute îndoielnice.
2. Fiindcă unul crede că poate mânca de toate; altul, care este slab, mănâncă verdeţuri.
3. Cel ce mănâncă să nu dispreţuiască pe cel ce nu mănâncă; şi cel ce nu mănâncă să nu judece pe cel ce mănâncă; fiindcă Dumnezeu l-a primit.
4. Cine eşti tu care judeci pe servitorul altuia? Pentru propriul său stăpân stă în picioare sau cade. Da, el va fi sprijinit; fiindcă Dumnezeu este în stare să îl facă să stea în picioare.
5. Unul preţuieşte o zi mai presus decât pe alta; dar altul preţuieşte toate zilele la fel. Fiecare să fie deplin convins în mintea lui.
6. Cel ce respectă ziua, o respectă pentru Domnul; şi cel ce nu respectă ziua, pentru Domnul nu o respectă. Cel ce mănâncă, mănâncă pentru Domnul; fiindcă aduce mulţumiri lui Dumnezeu; şi cel ce nu mănâncă, pentru Domnul nu mănâncă şi aduce mulţumiri lui Dumnezeu.
7. Fiindcă niciunul dintre noi nu trăieşte pentru el însuşi, şi nimeni nu moare pentru el însuşi.
8. Căci dacă trăim, pentru Domnul trăim, şi dacă murim, pentru Domnul murim; aşadar dacă trăim sau dacă murim, suntem ai Domnului.
9. Căci pentru aceasta Cristos deopotrivă a murit şi a înviat, şi a trăit din nou ca să fie Domn deopotrivă al morţilor şi al viilor.
10. Dar de ce judeci tu pe fratele tău? Sau de ce faci tu de nimic pe fratele tău? Fiindcă toţi vom sta în picioare înaintea scaunului de judecată al lui Cristos.
11. Fiindcă este scris: Aşa cum eu trăiesc, spune Domnul, mie mi se va pleca fiecare genunchi şi fiecare limbă va mărturisi lui Dumnezeu.
12. Aşadar, fiecare dintre noi va da socoteală despre el însuşi lui Dumnezeu.
13. De aceea să nu ne mai judecăm unii pe alţii; ci mai bine, judecaţi aceasta: nimeni să nu pună piatră de cădere sau ocazie de poticnire în calea fratelui.
14. Ştiu şi sunt convins prin Domnul Isus, că nimic nu este necurat în sine; dar pentru cel ce consideră vreun lucru a fi necurat, pentru acela este necurat.
15. Dar dacă fratele tău se mâhneşte din cauza mâncării tale, tu nu mai umbli conform dragostei creştine. Nu nimici cu mâncarea ta pe acela pentru care a murit Cristos.
16. Aşadar binele vostru să nu fie vorbit de rău;
17. Fiindcă împărăţia lui Dumnezeu nu este mâncare şi băutură, ci dreptate şi pace şi bucurie în Duhul Sfânt.
18. Fiindcă cel ce serveşte lui Cristos în acestea, este plăcut lui Dumnezeu şi aprobat de oameni.
19. Aşadar, să urmărim cele ale păcii şi cele ale edificării unuia de către altul.
20. Nu distruge lucrarea lui Dumnezeu din cauza mâncării. Într-adevăr, toate lucrurile sunt pure; dar este rău pentru acel om care mănâncă spre poticnire.
21. Bine este să nu mănânci carne, nici să nu bei vin, nici să nu faci ceva prin care fratele tău se împiedică, sau este poticnit, sau este făcut slab.
22. Ai credinţă? Să o ai pentru tine însuţi înaintea lui Dumnezeu. Ferice de cel ce nu se condamnă pe sine însuşi în acel lucru pe care îl permite.
23. Iar cel ce se îndoieşte, dacă mănâncă, este damnat, pentru că nu mănâncă din credinţă; fiindcă orice nu este din credinţă este păcat.