Vechiul Testament

Noul Testament

Marcu 9:1-18 Fidela 2013 (RFB13)

1. Şi le-a spus: Adevărat vă spun că: Sunt unii dintre cei ce stau în picioare aici, care nicidecum nu vor gusta din moartea, până ce nu vor fi văzut împărăţia lui Dumnezeu venind cu putere.

2. Şi după şase zile, Isus ia pe Petru şi pe Iacov şi pe Ioan şi îi conduce sus pe un munte înalt, singuri, la o parte; şi a fost transfigurat înaintea lor.

3. Şi hainele sale au devenit strălucitoare, peste măsură de albe, ca zăpada; aşa cum niciun înălbitor de pe pământ nu le poate înălbi.

4. Şi li s-au arătat Ilie cu Moise; şi vorbeau cu Isus.

5. Şi Petru a răspuns şi i-a zis lui Isus: Învăţătorule, este bine pentru noi să fim aici; şi să facem trei tabernacole: unul pentru tine şi unul pentru Moise şi unul pentru Ilie.

6. Fiindcă nu ştia ce să spună; fiindcă erau foarte înspăimântaţi.

7. Şi s-a făcut un nor care i-a umbrit; şi o voce a venit din nor, spunând: Acesta este Fiul meu preaiubit: Ascultaţi-l!

8. Şi dintr-o dată, când s-au uitat de jur împrejur, nu au mai văzut pe nimeni, decât numai pe Isus cu ei.

9. Şi pe când coborau ei de pe munte, le-a poruncit să nu spună nimănui ce lucruri au văzut, până ce Fiul omului va fi înviat dintre morţi.

10. Şi au ţinut în ei acel cuvânt, întrebându-se unul pe altul ce ar însemna învierea dintre morţi.

11. Şi l-au întrebat, spunând: De ce spun scribii că Ilie trebuie să vină întâi?

12. Iar el, răspunzând, le-a zis: Ilie, într-adevăr, venind întâi, restaurează toate lucrurile; şi după cum este scris despre Fiul omului, că trebuie să sufere multe şi să fie dispreţuit.

13. Dar vă spun că: Ilie a şi venit şi i-au făcut orice au voit, aşa cum este scris despre el.

14. Şi când a venit la discipoli, a văzut o mulţime mare împrejurul lor şi pe scribi întrebându-se cu ei.

15. Şi îndată toţi oamenii, când l-au văzut, au fost foarte uimiţi, şi alergând la el, îl salutau.

16. Şi i-a întrebat pe scribi: Ce vă întrebaţi cu ei?

17. Şi unul din mulţime a răspuns şi a zis: Învăţătorule, am adus la tine pe fiul meu, care are un duh mut;

18. Şi oriunde îl apucă, îl scutură puternic şi face spume şi îşi scrâşneşte dinţii şi rămâne vlăguit; şi am vorbit cu discipolii tăi ca să îl scoată; şi ei nu au fost în stare.

Citiți capitolul complet Marcu 9