29. Şi îndată, izvorul sângerării ei a secat; şi a simţit în trupul ei că a fost vindecată de acea boală.
30. Şi Isus, cunoscând îndată în el însuşi că o putere a ieşit din el, s-a întors în mulţime şi a spus: Cine mi-a atins hainele?
31. Şi discipolii lui i-au spus: Vezi mulţimea îmbulzindu-te şi spui: Cine m-a atins?
32. Iar el s-a uitat de jur împrejur să o vadă pe cea care a făcut acest lucru.
33. Dar femeia, temându-se şi tremurând, cunoscând ce s-a făcut în ea, a venit şi i s-a prosternat în faţa lui şi i-a spus tot adevărul.
34. Iar el i-a spus: Fiică, credinţa ta te-a făcut sănătoasă; mergi în pace şi fii vindecată de boala ta.
35. Pe când el încă vorbea, au venit de la casa conducătorului sinagogii unii care spuneau: Fiica ta este moartă; pentru ce îl mai tulburi pe Învăţătorul?
36. Dar îndată ce Isus a auzit cuvântul rostit, i-a zis conducătorului sinagogii: Nu te teme, crede numai.
37. Şi nu a lăsat pe niciunul să îl însoţească, decât pe Petru şi Iacov şi Ioan, fratele lui Iacov.
38. Şi a venit la casa conducătorului sinagogii şi a văzut tumultul şi pe cei ce plângeau şi boceau mult.
39. Şi după ce a intrat, le-a spus: De ce faceţi tumult şi plângeţi? Copila nu este moartă, ci doarme.
40. Şi au râs de el în batjocură. Dar după ce i-a scos pe toţi afară, el a luat pe tatăl şi pe mama copilei şi pe cei ce erau cu el şi a intrat acolo unde zăcea copila.
41. Şi luând copila de mână i-a spus: Talita cumi; care este tradus: Fetiţo, îţi spun, ridică-te.
42. Şi îndată fetiţa s-a sculat şi a umblat, fiindcă avea doisprezece ani. Iar ei erau înmărmuriţi cu mare uimire.