14. Semănătorul seamănă cuvântul.
15. Şi aceştia sunt cei de lângă drum, unde cuvântul este semănat; dar după ce au auzit, vine îndată Satan şi ia cuvântul ce fusese semănat în inimile lor.
16. Şi la fel, aceştia sunt cei semănaţi pe locul pietros; care, după ce au auzit cuvântul, îl primesc îndată cu veselie;
17. Şi nu au rădăcină în ei înşişi şi ţin doar un timp; după aceea, când se ridică necaz sau persecuţie din cauza cuvântului, îndată se poticnesc.
18. Şi aceştia sunt cei semănaţi printre spini, care aud cuvântul,
19. Şi îngrijorările acestei lumi şi înşelătoria bogăţiilor şi poftele altor lucruri, intrând, înăbuşă cuvântul şi cuvântul devine neroditor.
20. Şi aceştia sunt cei semănaţi pe pământ bun, care aud cuvântul şi îl primesc şi aduc rod, unul treizeci, unul şaizeci şi unul o sută.
21. Şi le-a spus: Este adusă o candelă ca să fie pusă sub oboroc, sau sub pat? Şi nu ca să fie pusă pe sfeşnic?
22. Fiindcă nu este nimic ascuns care să nu fie arătat; nici nu a fost nimic ţinut în taină, decât ca să fie arătat pe faţă.
23. Dacă are cineva urechi de auzit, să audă.
24. Şi le-a spus: Luaţi seama la ce auziţi; cu ce măsură măsuraţi, vi se va măsura; şi vouă care auziţi vi se va adăuga mult.
25. Fiindcă oricui are, i se va da; şi cel ce nu are, de la el se va lua şi ce are.
26. Şi a spus: Aşa este împărăţia lui Dumnezeu, ca şi cum un om ar arunca sămânţă în pământ;