21. Şi Petru, amintindu-şi, i-a spus: Rabi, iată, smochinul pe care l-ai blestemat este uscat.
22. Iar Isus, răspunzând, le-a zis: Aveţi credinţă în Dumnezeu!
23. Fiindcă adevărat vă spun că oricine va spune acestui munte: Ridică-te şi aruncă-te în mare; şi nu se va îndoi în inima lui, ci va crede că acele lucruri pe care le spune se vor face, el va avea orice spune.
24. De aceea vă spun: Tot ce doriţi când vă rugaţi, să credeţi că veţi primi şi veţi avea.
25. Şi când staţi în picioare rugându-vă, iertaţi dacă aveţi ceva împotriva oricui; pentru ca şi Tatăl vostru care este în cer să vă ierte fărădelegile voastre.
26. Dar dacă voi nu iertaţi, nici Tatăl vostru care este în cer nu va ierta fărădelegile voastre.
27. Şi au venit din nou la Ierusalim; şi pe când se plimba el prin templu, au venit la el preoţii de seamă şi scribii şi bătrânii,
28. Şi i-au spus: Cu ce autoritate faci acestea? Şi cine ţi-a dat această autoritate să faci acestea?
29. Iar Isus a răspuns şi le-a zis: Vă voi întreba şi eu un lucru şi răspundeţi-mi şi vă voi spune cu ce autoritate fac acestea.
30. Botezul lui Ioan era din cer, sau de la oameni? Răspundeţi-mi.
31. Şi discutau între ei, spunând: Dacă spunem: Din cer; va spune: Atunci de ce nu l-aţi crezut?
32. Dar dacă spunem: De la oameni; se temeau de popor, fiindcă toţi oamenii îl considerau pe Ioan, că era, într-adevăr, profet.
33. Şi au răspuns şi i-au zis lui Isus: Nu putem spune. Şi Isus, răspunzând, le zice: Nici eu nu vă spun cu ce autoritate fac acestea.