30. Şi care să nu primească cumva însutit acum în acest timp, case şi fraţi şi surori şi mame şi copii şi pământuri, cu persecuţii; şi în lumea ce vine, viaţă eternă.
31. Dar mulţi care sunt cei dintâi vor fi cei de pe urmă şi cei de pe urmă vor fi cei dintâi.
32. Şi erau pe cale, urcându-se la Ierusalim; şi Isus mergea înaintea lor; şi erau uimiţi; şi pe când îl urmau, le era teamă. Şi i-a strâns din nou pe cei doisprezece şi a început să le spună ce lucruri i se vor întâmpla,
33. Spunând: Iată, ne urcăm la Ierusalim; şi Fiul omului va fi predat marilor preoţi şi scribilor; şi îl vor condamna la moarte şi îl vor preda neamurilor.
34. Şi îl vor batjocori şi îl vor biciui şi îl vor scuipa şi îl vor ucide; şi a treia zi va învia.
35. Şi Iacov şi Ioan, fiii lui Zebedei, vin la el, spunând: Învăţătorule, voim ca să ne faci ce vom cere.
36. Iar el le-a spus: Ce voiţi să vă fac?
37. Iar ei i-au spus: Dă-ne ca să şedem unul la dreapta ta şi celălalt la stânga ta, în gloria ta.
38. Dar Isus le-a spus: Nu ştiţi ce cereţi. Puteţi bea paharul pe care îl beau eu? Şi să fiţi botezaţi cu botezul cu care sunt botezat eu?
39. Iar ei i-au spus: Putem. Iar Isus le-a spus: Într-a-devăr veţi bea paharul pe care îl beau eu; şi cu botezul cu care sunt botezat eu, veţi fi botezaţi;
40. Dar a şedea la dreapta şi la stânga mea nu este al meu a da; ci va fi dat celor pentru care a fost pregătit.
41. Şi după ce au auzit cei zece, au început să se supere foarte mult pe Iacov şi Ioan.
42. Dar Isus, chemându-i, le spune: Ştiţi că toţi cei socotiţi că domnesc peste neamuri exercită domnie asupra lor; şi mai marii lor exercită autoritate asupra lor.
43. Dar între voi nu va fi aşa; ci oricine voieşte să devină mare printre voi, va fi servitorul vostru.